Noaptea sfintului Andrei

Romanii isi sarbatoresc patroul spiritual, pe Sfantul Andrei, la 30 noiembrie. Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri care sa asigure protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor, pe care taranii romani le-au pus sub obladuirea acestui sfant. Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica. "Andreiu' cap de iarna" cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor". Impotriva acestor primejdii, taranul roman foloseste usturoiul. In egala masura, casa, grajdul, cotetele, usile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit sa alunge patrunderea duhurilor rele la oameni si animale. In aceasta noapte se desfasoara cea mai importanta actiune: "pazitul usturoiului". Fete si flacai, vegheaza si petrec, tocmai pentru a inzestra usturoiul cu calitatile necesare indepartarii primejdiilor. De asemenea usturoiul va servi drept remediu terapeutic, va aduce petitori - purtat la brau. Tot in aceasta noapte, pentru a testa rodnicia livezilor si campurilor se aduc crengute de visin in casa (care vor inflori pana la Craciun) sau se seamana boabe de grau in mici recipiente. Fetele incearca semnele propriului destin: cauta chipul viitorului sot in forma pe care o ia plumbul sau cositorul topit si apoi brusc solidificat prin turnarea in apa; stau peste noapte in fata unei oglinzi, marginite de doua lumanari, pana ce zaresc chipul viitorului barbat; pun busuioc sub perna si apoi se culca, sperand sa-si viseze sotul.

Si cum aceste lucruri le uitara inaltii dregatori, in acea noapte 1938 istoria Romanie se va schimba pentru totdeauna. O crima nu ramine nepedepsita niciodata. Blestemul atras asupra poporului a rams si inca generatii vor trece pina la purificarea finala.

Dulce Romanie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Cãci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii sã orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca sã coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fã altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Mihai Eminescu

Un pedagog de scoala noua

Dupa nenorocitele stiri si evenimente romane, nes,..gindul ca am putea avea pe Anticrist roman m-a cutremurat.
Si cum amicul meu care cunoaste multe versete biblice a fost sedus de acest personaj politic, si chiar eu, ,zic:halal de noi avem si lider charismatic.
Daca cineva este bun si mai si invatam de la el atunci cine poate fi..
Vai cum am reusit iarasi sa orpilam opinia publica mondiala !!!.Vai, vai, vai. Si insomnia m-a tinut...pina cind mi-am amintit ca nu poate fi(el..anti...) decit din alt popor si nu dintr-un popor nou.
In fine m-am linistit...dar cine este atunci dl diriginte si unde este dinsul retinut.. poate tot concetateanul nostru stie. Mariu Chicos Rostogan sa fie el ocupat acum cu duduile ...sa vedem!

"Vivat academia
Vivant professors

Vivant et mulieres
Tenerae amabiles
Bonae laboriosae.

Vivant et republica
et qui illam regit."

care va sa zica !