Do.rulez in tara minunilor

Dirijorul Christian Badea, deschide Festivalul Enescu

2011-07-05T00:38:00.000-07:00

Christian Badea is a Romanian opera and symphonic conductor.

A native of Bucharest, Romania, Badea's early training was as a classical violinist. He later studied conducting at the Juilliard School of Music in New York. He has performed as a conductor of both the opera and symphonic repertoires. His opera career has included performances with The Metropolitan Opera in New York, the Royal Opera in London, and at the Spoleto Festival USA in Charleston, South Carolina.

As an orchestral conductor, Badea began his career as the music director of the Savannah Symphony then later served as the director of the Columbus Symphony Orchestra from 1983 to 1991. He has since performed in concert halls and opera houses throughout Europe, North America, and Asia.

Badea received a Grammy Award in 1985 for his recording of Samuel Barber's opera Antony and Cleopatra at the American Spoleto Festival.
http://www.youtube.com/watch?v=9X8NyF3n7nk

Festivalul Internaţional George Enescu 2011

2011-07-04T02:56:00.000-07:00

Programul Festivalului Internaţional George Enescu 2011:
Joi 01 septembrie:

Ora 19:30 la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Residentie Orkest.
Dirijor: Christian Badea
Program: Enescu – Simfonia nr.1 în Mi b Major op.13

Sostakovici – Simfonia nr. 10 op. 93 in mi minor

Vineri 02 septembrie:
Ora 17:00 la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale” are loc un recital susţinut de către Akiko Ebi.
Program: J.S. Bach – Fantezia cromatică şi Fuga în re minor BWV 903
Liszt – Fragmente din “L’Harmonie poetique et religieuses” S 173 (R 14)
Debussy – Suita „Pour le piano” L.95( 1901 )
Kôji Toyoda – „Pensée” pentru pian
Enescu – Suita pentru pian în Re Major op. 10

Ora 19:30 la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii” va concerta Residentie Orkest.
Dirijor: Christian Badea
Solist: Dan Grigore
Program: NN
Grieg – Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op. 16
R.Strauss – “Also sprach Zarathustra” – tone poem op. 30

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii“, va concerta Austrian Baroque Company.
Solist: Nuria Rial
Program: Händel – Künft’ger Zeiten eitler Kummer HWV 202
Händel – Die ihr aus dunklen Grüften HWV208
Schmelzer – Ciacona
Pandolfi Mealli – Sonata nr. 1 op. 4 „La Bernabea“
Händel – Süße Stille, sanfte Quelle HWV 205
Sammartini – Sonata nr. 4 în Sol Major op. 2
Händel – Süßer Blumen Ambraflocken HWV 204
Marcello – Ciacona
Händel – Flammende Rose, Zierde der Erden HWV 210
Antonio Bertali – Ciacona

Sâmbătă 03 septembrie:
Ora 11:00 la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “Muzica secolului XXI” va concerta Ansamblul “Hyperion”.
Dirijor: Iancu Dumitrescu
Solist : Gustavo Aguilar – percuţie
Program:
Liana Alexandra – Fantezie pentru violoncel şi pian (primă audiţie )
Serban Nichifor – Epifania pentru violoncel si pian (primă audiţie )
Hans Tutschku – Nacht pentru clarinet bas, percuţie si violoncel (primă audiţie )
Chaya Czernowin – Duo Leat (slow duo) pentru două clarinete bas (primă audiţie )
Ana-Maria Avram – “Penumbra (III) ” pentru percuţie, ansamblu şi sunete asistate de computer (primă audiţie )
Iancu Dumitrescu – Monoliths gamma pentru percuţie, ansamblu şi sunete electronice (primă audiţie )

Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Muzica secolului XXI” va concerta Cvartetul “Florilegium”.
Program: Dan Timiş – Cvartet de coarde
Sorin Lerescu – „Impressions” cvartet de coarde nr.3
Tiberiu Olah – “Trei zboruri deasupra unui fluviu”- cvartet de coarde
Myriam Marbe – Cvartet de coarde nr.2
Călin Ioachimescu – Cvartet de coarde nr. 1
Doina Rotaru – „Vivarta” for string quartet

Ora 19:00, la Opera Naţională Bucureşti, Seria “Spectacole de operă şi balet” are loc spectacolul Lohengrin de Richard Wagner la care va concerta Corul şi Orchestra OpereiI Naţionale Bucureşti.
Dirijor – Cristian Mandeal
Coordonator artistic – Cătălin Ionescu Arore
Regia – Ştefan Neagrău
Scenografia – Adriana Urmuzescu
Maestru de cor – Stelian Olariu
Solişti:
Lohengrin – Peter Seiffert
Elsa von Brabant – NN
Ortrud – Petra Lang
Heinrich der Vogler – Ion Dimieru / Florin Simionica
Friedrich von Telramund – Ştefan Ignat / Ionuţ Pascu
Mesagerul regelui – Vasile Chişiu / Daniel Filipescu

Ora 19:30, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “Muzica secolului XXI” va conceta Ansamblul “Archaeus”.
Program: Ştefan Niculescu – “ Sextuplum”
Peter Ruzicka – “Nachschrift”
Corneliu Dan Georgescu – “Omnia Unus Est”
Costin Miereanu – “Solo”
Ulpiu Vlad – “The legend of dreams”
Peter Ruzicka – “Rezitativ”
Octavian Nemescu – “Finalis Septima”

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii” va concerta Venice Baroque Orchestra.
Solist şi dirijor: Giuliano Carmignola
Program: T. Albinoni – Concertul nr. 4 pentru orchestră de coarde şi b.c. în Sol Major op. VII
A. Vivaldi – Concertul în sol minor pentru orchestră de coarde şi b.c. RV 152
Fr. Geminiani – Concerto grosso în re minor “La follia” din sonata nr. 12 op. V a lui Arcangelo Corelli
A. Vivaldi – Concertul pentru vioară, orchestră de coarde şi b.c. în mi minor RV 273
A. Vivaldi – Concertul pentru vioară, orchestră de coarde şi b.c. în Re Major RV 222
G. Tartini – Concertul pentru vioară, orchestră de coarde şi b.c. în re minor D 45
A. Vivaldi – Concertul pentru vioară, orchestră de coarde şi b.c. în Do Major RV 191

La Cluj-Napoca, va concerta Filarmonica “Transilvania” din Cluj.
Dirijor: John Axelrod
Program: Fedele – En Arché
Solişti: Valentina Coladonato – soprană
Caroline Widmann – vioară
Widmann – “Armonica”
Solişti: Christa Schoenfeldinger – armonica de sticlă
Teodoro Anzellotti – acordeon
Enescu – Simfonia nr. 4 ( orchestraţie de Cornel Ţăranu după schiţele compozitoriului)

Duminică, 04 septembrie:
Ora 11:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “Muzica secolului XXI” va concerta Ansamblul “Profil”.
Dirijor: Tiberiu Soare
Program: Anatol Vieru – Ricercare per NYU
Cristian Lolea – Lucrare în primă audiţie
George Balint – HunaB Ku – (lucrare în primă audiţie )
Aurel Stroe – Preludii lirice
John Adams – “Chamber Symphony”

Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Muzica secolului XXI” va concerta Ansamblul “Musica Nova”.
Program: Félix Sierra – “Los sueños” (versuri de Antonio Machado) – Septet pentru soprană, clarinet, pian şi cvartet de coarde
Dan Dediu – “Essai sur le Globe pirate” – primă audiţie. Sextet pentru clarinet, pian şi cvartet de coarde
Vlad Ulpiu – “ For you” – Septet pentru soprană, clarinet, pian şi cvartet de coarde
Krzysztof Penderecki – “Clarinet quartet” – pentru clarinet, vioară, violă şi violoncel
Philippe Hersant – “Im fremdem Land” pentru sextet cu clarine, pian şi cvartet de coarde
Tudor Dominik Maican – “ Sorrow” ( versuri de Corina Chiriac) – primă audiţie
Septet pentru soprană, clarinet, pian şi cvartet de coarde

Ora 19:30, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “Muzica secolului XXI” va concerta Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova.
Dirijor: Cristian Florea
Solist: Ilian Gârneţ
Program: Costin Cazaban – “…Contineri Minimo…”
Boris Dubosarschi – Simfonia de cameră
Leonard Bernstein – Serenada pentru vioară, coarde, harpă şi percuţie (după “Symposium” de Platon)

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii” are loc concertul Il Complesso Barocco.
Dirijor: Alan Curtis
Program: Haendel – “Ariodante” HWV 33
Solişti:
Ariodante – Ann Hallenberg
Ginevra – Karina Gauvin
Dalinda – Sabina Puertolas
Re di Scozia – Matthew Brook,
Odoardo – Anicio Zorzi Giustiniani
Polinesso – Marie Nicole Lemieux
Lurcanio – Nicholas Phan

La Timişoara va concerta Orchestra Filarmonicii “Banatul” din Timişoara şi Corul Filarmonicii din Arad.
Dirijor: Petre Rusicka
Program: Henze – “Fraternité”
Rusicka – “Hölderin” Symphony
Solist: Ştefan Ignat
Enescu – Simfonia nr. 5 ( orchestraţie de Cornel Țăranu după schiţele compozitoriului)
Solist: Marius Vlad

La Sibiu va concerta Venice Baroque Orchestra.
Solist şi dirijor: Giuliano Carmignola
Program: T. Albinoni – Concertul nr. 4 în Sol Major pentru orchestră de coarde şi b.c. op. VII
A. Vivaldi – Concertul în sol minor pentru orchestră de coarde şi b.c. RV 152
Fr. Geminiani – Concerto grosso în re minor “La follia” din sonata nr. 12 op. V
A. Vivaldi – Concertul în mi minor pentru vioară, orchestră de coarde şi b.c. RV 273
A. Vivaldi – Concertul în Re Major pentru vioară, orchestră de coarde şi b.c. RV 222
G. Tartini – Concertul în re minor pentru vioară, orchestră de coarde şi b.c. D 45
A. Vivaldi – Concertul in Do Major pentru vioară, orchestră de coarde şi b.c. RV 191

Luni, 05 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale” se va desfăşura Recital Yundi.
Program: Chopin – “Polonaise Military” (405)
Chopin – Cinci nocturne nr.1 op.9, nr.2 op.9, nr.2 op.15, nr.2 op.27, nr.1 op. 48
Chopin – Scherzo nr. 2
Chopin – Trei Mazurci op. 59
Chopin – Sonata nr. 2 op. 35
Chopin – “Polonaise Hero” op. 53

Ora 19:30, la Ateneul Român, Seria “Muzica secolului XXI” va concerta Ensemble Orchesral de Paris.
Dirijor: Joseph Swensen
Solist: Laura Buruiană
Program: Nicolas Bacri – Simfonia nr. 4 “Sturm und Drang”
Anatol Vieru – Concert pentru violoncel şi orchestră
Arvo Pärt – Simfonia nr. 4 “Los Angeles”

La Arad va concerta Orchestra Filarmonicii “Banatul” din Timişoara şi Corul Filarmonicii din Arad.
Dirijor: Peter Rusicka
Program: Henze – “Fraternité”
Rusicka – “Hölderin” Symphony
Soloist: Ştefan Ignat
Enescu – Simfonia nr. 5 ( orchestraţie de Cornel Ţăranu după schiţele compozitoriului)
Soloist: MARIUS VLAD

Marţi 06 septembrie:
Ora 17:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “Muzica secolului XXI” va concerta Filarmonica de Stat “Transilvania” din Cluj.
Dirijor: John Axelrod
Program: Fedele – En Arché
Solişti: Valentina Coladonato – soprană
Caroline Widmann – vioară
Widmann – “Armonica”
Solişti: Christa Schoenfeldinger – armonica de sticlă
Teodoro Anzellotti – acordeon
Enescu – Simfonia nr. 4 ( orchestraţie de Pascal Bentoiu după schiţele compozitorului)

Ora 19:00, la Opera Naţională Bucureşti, Seria “Spectacole de operă şi balet” are loc spectacolul Lohengrin de Richard Wagner şi va concerta Corul şi Orchestra Operei Naţionale Bucureşti.
Dirijor – Cristian Mandeal
Coordonator artistic – Cătălin Ionescu Arbore
Regia – Ştefan Neagrău
Scenografia – Adrian Urmuzescu
Maestru de cor – Stelian Olariu
Solisti: Lohengrin – Peter Seiffert
Elsa von Brabant – NN
Ortrud – Petra Lang
Heinrich der Vogler – Ion Dimieru / Florin Simionca
Friedrich von Telramund – Ştefan Ignat / Ionuţ Pascu
Mesagerul regelui -Vasile Chişiu / Daniel Filipes

Ora 19:30, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale” va concerta Tonkunstler Orchester.
Dirijor: H K Gruber
Program: Gruber – Lucrare în primă audiţie
Britten – „Our Hunting fathers”- nocturnă pentru tenor, 7 instrumente obligato şi orchestră de coarde op. 8
Solist: Ian Bostridge – tenor
Weill – „Şapte păcate capitale” -“ballet chanté” satiric (“ballet cântat”) libret de Bertolt Brecht – 1933
Solişti: Angelika Kirchschlager
Johannes Chum – tenor
Florian Boesch – baritone
Klemens Sander – bas

La Iaşi va concerta Filamornica “Moldova” din Iaşi.
Dirijor: Sebastien Rouland
Program: Milhaud -“Suite provencale”
Guillaume Connesson – Concert pentru violoncel şi orchestră
Solist: Jerome Pernoo – violoncel
Cornel Ţăranu – “Remembranza” ( “In memoriam George Enescu” )
Hans Wolf – Concertul pentru pian şi orchstră în do # minor
Solist: Dana Borşan – pian

Miercuri, 07 septembrie:
Ora 17:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “Muzica secolului XXI” are loc spectacolul Camerata Regală.
Dirijor : Cristian Lupeş
Solist : Horia Maxim
Participă Corul de cameră “Preludiu” al Centrului Naţional “Tinerimea Română”
Program: Vlad Maistorovici ( laureat al Concursului internaţional “George Enescu” – ediţia 2001 ) – “Fanfare”
Michael Jarell – Lucrare în primă audiţie
L. Dănceanu -“Concerthymne” op.133–concert pentru pian şi orchestră de coarde
C. D Georgescu – “Preludiu la coloana infinită”
Beat Fürer – Lucrare în primă audiţie
G. Enescu – “Issis” ( orchestraţie de Pascal Bentoiu – după schiţele compozitoriului)

Ora 19:30, la Ateneul Român, Seria “Muzica secolului XXI” va concerta Orchestra Filarmonicii “Banatul” din Timişoara şi Corul Filarmonicii din Arad.
Dirijor: Peter Ruzicka
Dirijorul corului : Robert Daniel Radoias
Program: Henze – “Fraternité”
Ruzicka – “Hölderin” Symphony
Solist: Ştefan Ignat
Enescu – Simfonia nr. 5 (orchestraţie de Pascal Bentoiu după schiţele compozitorului)
Solist: Marius Vlad

Joi, 08 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Muzica secolului XXI” va concerta Filarmonica de Stat “Moldova” Iaşi.
Dirijor: Sebastien Rouland
Program: Milhaud -“Suite provencale”
Guillaume Connesson – Concert pentru violoncel şi orchestră
Solist: Jerome Pernoo
Cornel Ţăranu – “Rememberanza” ( “In memoriam George Enescu” )
Hans Wolf – Concertul pentru pian şi orchstră în do # minor
Solist: Dana Borşan

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului , Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta London Symphony Orchestra.
Dirijor: Horia Andreescu
Solist: Nicola Benedetti
Program: C. Silvestri – Preludiu şi Fugă nr. 2 op. 17
Glazunov – Concertul pentru vioară şi orchestră în la minor op. 82
Mahler – Simfonia nr. 6 în la minor

Vineri, 09 septembrie:
Ora 16:00 la Sala “George Enescu” a Universităţii Naţionale de Muzică din Buc, are loc Finala Secţiunii Violoncel a Concursului Internaţional “George Enescu” şi Participă Orchestra Filarmonicii “Banatului” Timişoara.
Dirijor: Radu Popa

Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, va concerta Korean Chamber Orchestra.
Dirijor: Min Kim
Solişti: Liviu Prunariu
Vlad Stănculeasa (laureat al Concursului “George Enescu” – ediţia 2007)
Program: E.T.Zwilich – Prologue et Variation pentru orchestră de coarde
Malcom Arnold – Concert pentru 2 viori şi orchestră de cameră op. 77
W. Walton – Sonata pentru orchestră de coarde

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta London Symphony Orchetra.
Dirijor: Nikolai Znaider
Solist: Saleem Abboud Ashkar
Program: Wagner – Uvertura la “Maeştrii cântăreţi din Nüremberg“
Beethoven – Concertul nr.1 pentru pentru pian şi orchestră în Do Major op. 15
Brahms – Simfonia nr. 4 în mi minor op. 98

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii“, va concerta Lauasanne Chamber Orchestra.
Dirijor şi solist: Christian Zacharias
Program: Schumann – Allegro şi Introducere în re minor pentru pian şi orchestră op.134
Schumann – Concert pentru violoncel şi orchestră în la minor op. 129
Solist : Antonio Meneses
Schumann – Simfonia nr. 2 în Do Major op. 61 (partea I)

Sâmbătă, 10 septembrie:
Ora 10:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune are loc Finala Secţiunii Pian a Concursului Internaţional “George Enescu” la care participă Orchestra Filarmonicii de Stat “Transilvania” Cluj.
Dirijor: Nicolae Moldoveanu

Ora 11:00, la Sala mică a Palatului, Seria “Enescu şi contemporanii săi“, va concerta Berliner Kammerorchester.
Dirijor şi solist: Sabine Mazer
Program: Uvertura – NN
Franz Lachner – “Oktett“
Schubert – Octet pentru ansamblul de instrumente de suflat în Fa Major D 72 ( versiune rearanjată de Peter Stamm)
Enescu – Dixtuor în Re Major op. 14

Ora 16:00, Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune are loc Finala Secţiunii Vioară a Concursului Internaţional “George Enescu” la care participă Orchestra Filarmonicii de Stat “Moldova” Iaşi.
Dirijor: Gheorghe Costin

Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, are loc spectacolul Saint Martin in the Fields.
Dirijor şi solist: Murray Perahia
Program: Lucrări de Bach, Haydn, Mozart, Beethoven şi Mendelssohn

Ora 19:00, la Aula Magna “Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, va concerta Corul “Ion Vidu” din Lugoj.
Dirijor: Remus Taşcău
Solişti: Mia Ioana Lungu şi Lucian Oniţa
Program: V. Timaru – “Troparul naşterii Domnului”
Gh. Cucu – “Stihiri din Catavasiile Întâmpinării Domnului”
I.Vidu –“ Mântuire”
Gh. Firca – “Doamne strigat-am”
Gh. Popescu Brăneşti (armonizare D.M Goia) – “Privegheaţi şi vă rugaţi”
G.P. Palestrina –“In Monte Oliveti”
Gh. Mandicevski –“Şi era la ora a şasea”
D. Popovici – “Piatra fiind pecetluită”
W.A. Mozart – “Justum Deduxit Dominus”
S. Toduţă –“Ca pe Împăratul” (din Liturghia a II-a)
F. sin Agăi Jipei – “Aghios o Theos”
D.G. Kiriac – “Îngerul a strigat”
All. Scarlatti – “Exultate Deo”
D. Voiculescu – “Lăudaţi pe Domnul”

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Corul şi Orchestra Filarmonicii “George Enescu”.
Dirijor: Vladimir Fedosezev
Maestru de cor: IOSIF ION PRUNNER
Solist: SERGEY MALOV
Program: Enescu – “Capriccio” pentru vioară şi orchestră ( orchestraţie de Cornel Ţăranu după schiţele compozitoriului)
Prokofiev – “Ivan cel groaznic”
Solist: Alexei Petrenko

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii” va concerta Orchestre de Chambre de Lausanne.
Dirijor şi solist: Christian Zacharias
Program: Schumann – Lucrare pentru pian solo-NN
Schumann – Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op. 54
Schumann – Simfonia nr. 3 în Mi b Major op. 97 “Rhénane”

Duminică, 11 septembrie:
Ora 11:00, la Sala mică a Palatului, Seria “Enescu şi contemporanii săi” va concerta Adrian Brendel – violoncel şi Tim Horton – pian.
Program: A. Zemlinsky – Sonata pentru violoncel în la minor
A. Webern – Sonata pentru violoncel (opus postum)
A Webern – Trei piese op. 11
Bartók – Rapsodia nr. 1
Enescu – Sonata nr. 1 pentru violoncel şi pian în fa minor op. 26/1

Ora 16:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune are loc Gala Concursului Internaţional “George Enescu” la care participă Orchestra Filarmonicii de Stat “Moldova” Iaşi.
Dirijori: Nicolae Moldoveanu, Gheorghe Costin, Radu Popa

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta The Mariinskz Theatre Symphony Orchestra.
Dirijor: Valery Gergiev
Program: Wagner – Uvertura operei “Tannhäuser”
Scriabin – “Prometheus” op. 60
Solist: Alexander Toradze
R. Strauss -“Viaţă de erou” op. 40

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii“, va concerta Orchestre de Chambre de Lausanne.
Dirijor şi solist: Christian Zacharias
Program: Schumann – Simfonia nr. 4 în re minor op. 120 (versiunea 1841)
Schumann – Introducere şi Allegro appassionato în Sol Major pentru pian şi orchestră op. 92
Schumann – Simfonia nr. 1 în Mi b Major op. 38 “Primăvara”

Luni, 12 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Lumini şi umbre în interpretare, are loc conferinţa susţinută de pianistul Alfred Brendel.

Ora 18:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “Muzica secolului XXI“, are loc concertul de muzică Corala Camerală Mixtă „I. C. Danilescu”.
Dirijor: Valentin Gruescu
Program: Gavriil Musicescu – „Concertul Coral nr.1”
Gheorghe Cucu – Heruvic în Mi Major
Gheorghe Danga – „Lăudaţi pre Domnul”
Paul Constantinescu – „Freamăt de codru”
Vasile Spătărelu – „Floare albastră”
Valentin Gruescu – „Geometríi de cristal”
Irina Odăgescu – „Echilibrul suprem”(lucrare dedicată Coralei „I.C.Danielescu”)
Dan Dediu – „Lux aeterna” ( lucrare dedicată Coralei „I.C.Danielescu” )
Mihai Măniceanu – „Ce-ai de gând?”
Sabin Păutza – „Sării mândra”
Radu Paladi – “Flăcăruia” (lucrare prezentată în primă audiţie absolută)
Pretorian Vlaiculescu – „Brâul amestecat”
Corul de Cameră “Preliudiu” al Centrului Naţional „Tinerimea Română”
Dirijor: Voicu Enăchescu
Program:
Paul Constantinescu – 4 Madrigale ( pe versuri de Mihai Eminescu)
Vasile Spătărelu – “Către…”(pe versuri de Nichita Stănescu)
Vasile Spătărelu – “Dor de Bucovina”
Dan Buciu – Mică Suită pentru cor de voci egale
Felicia Donceanu – “Şi dacă…”( pe versuri de Mihai Eminescu)
Grigore Cudalbu – “Cu drag, recitând…” in memoriam Al. Paşcanu
Gheorghe Draga – Trei poeme pentru cor mixt ( pe versuri de Monica Pilat)
Dan Voiculescu – “Tatăl nostru”
Sabin Păutza – “Ebony Mass”

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta The Mariinskz Theatre Symphony Orchestra şi Corul Academic Radio.
Dirijor: Valery Gergiev
Dirijorul Corului: Dan Mihai Goia
Program: Shchedrin – “Naughty Limmericks”
Enescu – Simfonia nr.3 în Do Major op. 21
Mussorgsky/Ravel – “Tablouri dintr-o expoziţie”

La Cluj-Napoca va concerta Hungarian National Philharmonic.
Dirijor: Zoltan Kocsis
Solist: Boris Berezovsky
Program: Bartók –“ Dance Suite” op. 77
Bartók – Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră
Enescu – Simfonia nr. 2 La Major op. 17

La Sibiu vor concerta Adrian Brendel – violoncel şi Tim Horton – pian.
Program: A. Zemlinsky – Sonata pentru violoncel în la minor
A. Webern – Sonata pentru violoncel (opus postum)
A Webern – Trei piese op. 11
Bartók – Rapsodia nr. 1
Enescu – Sonata nr. 1 pentru violoncel şi pian în fa minor op. 26/1

Marţi , 13 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Enescu şi contemporanii săi“, va concerta Orquestra Gulbenkian.
Dirijor: Lawrence Foster
Solist: Dana Ciocârlie
Program: Ives -“4th of July”
Bernstein – “The age of anxiety”
Enescu – Suita nr.3 în Re Major op. 27 “Săteasca”
Britten – Variaţiuni şi fugă pe o temă de Henry Purcell (The Young Person’s Guide to the Orchestra op. 34)

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, are loc spectacolul Staatskapelle Berlin.
Dirijor: Daniel Barenboim
Program: Mozart – Concert pentru pian şi orchestră NN
Bruckner – Simfonia nr. 7 in Mi Major

La Cluj-Napoca vor concerta Adrian Brendel – violoncel şi Tim Horton – pian.
Program: A. Zemlinsky – Sonata pentru violoncel în la minor
A. Webern – Sonata pentru violoncel (opus postum)
A Webern – Trei piese op. 11
Bartók – Rapsodia nr. 1
Enescu – Sonata nr. 1 pentru violoncel şi pian în fa minor op. 26/1

Miercuri, 14 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Enescu şi contemporanii săi“, va concerta Hungarian National Philaharmonic.
Dirijor: Zoltan Kocsis
Solist: Boris Berezovski
Program: Bartók – Suita de dans op. 77
Bartók – Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în Sol Major Sz .95
Enescu – Simfonia nr. 2 în La Major op. 17

Ora 19:30, Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Staatskapelle Berlin.
Dirijor: Daniel Barenboim
Program: Mozart – Concert pentru pian şi orchestră NN
Liszt – “Faust Symphonie” S108
Participă : Corul de Femei al Filarmonicii “George Enescu”
Dirijorul corului: Ion Iosif Prunner
Corul de Femei al Radiodifuziunii Romane
Dirijorul corului: Dan Mihai Goia

La Timişoara va concerta Fine Arts Quartet.
Program: Haydn – Cvartetul de coarde op.77 nr.1 în sol major
Schumann – Cvartetul nr. 1 în la minor op. 41
Glazunov – Cvintetul cu două violoncele op. 39
Invitat: Alexandra Guţu

Joi, 15 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, vor concerta “Virtuozii” din Bucureşti.
Dirijor: Ton Koopman
Solist: Alexander Kobrin
Program: Haydn – Simfonia nr. 104 în Re Major
Mozart – Concertul nr. 23 pentru pian şi orchestră în La Major KV 488
Mozart – Simfonia nr.41 în Do Major KV 551 “Jupiter”

Ora 19:00, la Opera Naţională Bucureşti, Seria “Spectacole de operă şi balet“, va concerta Corul şi Orchestra Operei Naţionale Bucureşti.
Oedipe de George Enescu op. 23
Libretul: Edmond Fleg
Dirijor Tiberiu Soare
Regia Anda Tăbăcaru Hogea
Scenografia Viorica Petrovici
Coregrafia Răyzvan Mazilu
Maestru de cor Stelian Olariu
Solişti: Oedipe – Ştefan Ignat
Tiresias – Horia Sandu
Creon – Ionuţ Pascu
Păstorul – Valentin Racoveanu
Marele preot – Radu Pintilie (debut)
Phorbas – Pompeiu Hărăşteanu
Paznicul – Mihnea Lamatic
Teseu – Vicenţiu Ţăranu
Laios – Mihai Lazăr
Iocasta – Oana Andra
Sfinxul – Ecaterina Ţuţu
Antigona – Crina Zancu
Meropa – Adriana Alexandru
O femeie tebană – Sidonia Nica

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Orchestra Naţională Radio.
Dirijor: Stefan Asbury
Solist: Jean Efflam Bavouzet
Program: Debussy – “Catedrala Scufundată”
Messiaen –“ Turangalîla”

La Târgu Mureş va concerta Hungarian National Philharmonic.
Dirijor: Zoltan Kocsis
Solist: Boris Berezovsky
Program: Bartók – Dance Suite
Bartók – Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră
Enescu – Simfonia nr. 2 La Major op. 17

Vineri, 16 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, va concerta Fine Arts Quartet.
Program: Haydn – Cvartetul de coarde nr. 1 în Sol Major op. 77
Schumann – Cvartetul nr. 1 în la minor op. 41
Enescu – Cvintetul cu pian în la minor op. 29
La pian: Alexandra Costin

Ora 19:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Naţionale de Radiodifuziune, Seria “World Music” va concerta Corul de Copii Radio şi Corul Naţional de Cameră Madrigal.
Dirijor: Voicu Popescu
Program: Sabin Păutza-“Velerim şi veler Doamne” poem vocal pentru dublu cor mixt a cappella
Irina Odăgescu – “Incantaţii I”
Dan Dediu – “Madrigale şi Miraje” pentru cor mixt şi cor de copii
Dan Buciu – “Pătimirile Domnului” pentru cor mixt, cor de copii, flaut şi orgă

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii”, va concerta Wiener Philiharmoniker.
Dirijor: Franz Weleser Most
Solişti: Fanny Clamagirand – vioară / Antoine Tamestit – violă
Program: Mozart – Simfonia concertantă 297b pentru vioară şi violă
Enescu – Intermezzi pentru orchestră de coarde op. 12
Dvořák – Simfonia nr. 5 în Fa Major op. 76

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii“, va concerta Kamerata Salzburg.
Dirijor: Cristian Mandeal
Solist: Isabelle Faust
Program: Mendelssohn – Uvertura “Visul unei nopţi de vară” op. 61
Mendelssohn – Concertul pentru vioară şi orchestră în mi minor op. 64
Mendelssohn – Simfonia nr. 4 în La Major op. 90 “Italiana”

Sâmbătă, 17 septembrie:
Ora 11:00, la Sala mică a Palatului, Seria “Enescu şi contemporanii săi“, vor concerta “Mandelring” Quartet şi invitatu special Ami Dixon – saxofon.
Program: Enescu – Cvartetul nr. 2 în Sol Major op. 22
Alphonse Stallaert – Cvintet pentru saxofon şi orchestră de coarde
Leon Stein – Cvintet pentru saxofon şi orchestră de coarde
Ravel – Cvartetul de coarde în Fa Major

Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Muzica secolului XXI“, va concerta “KammarensembleN”.
Dirijor : Frank Ollu
Program: Karin Rehnqvist – “Anrop”
Carmen Cârneci – “Semanterion – Toaca“
Cristian Marina – “High anxiety”
Karin Rehnqvist – “Inrop”
Doina Rotaru – “Clocks”
Ivo Nilsson – Rotorelief Suite for speaking conductor and ensemble (text:Marcel Duchamp)
Karin Rehnqvist – “Utrop”

Ora 19:00, la Teatrul Naţional “I.L.Caragiale”, Seria “Spectacole de operă şi balet“, are loc spectacolul “Magifique”.
Coproducţie : Opéra Théâtre de Saint-Etienne, Teatro Victoria Eugenia de San Sebastian, Grand Théâtre de Reims, Centre Chorégraphique National d’Aquitaine en Pyrénées – Atlantiques Malandain Ballet Biarritz
Muzica : P.I.Ceaikovski
Coregrafia Thierry Malandain
Decoruri si costume Jorge Gallardo
Concepţie lumini Jean-Claude Asquié
Realizarea costumelor Véronique Murat
Realizarea măştilor Annie Onchalo
Realizarea decorurilor Alain Cazaux

Ora 19:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune. Seria “World Music“, va concerta Mario Brunello” – “Odusia”.
Program: Improvisation – Odusia Armenian
Traditional Sacred Song – Berber Traditional Folk Song
Manuel De Falla – Nana
Ana Sokolovich – Vez
Giovanni Sollima – Spasimo, De Harmonia, Peste,
Raffaello – Il naufragio, Porta dei Greci, De Harmonia, Via Dolorosa

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Royal Liverpool Philharmonic Orchestra.
Dirijor: Vasily Petrenko
Solist: Midori
Program: Enescu – Suita nr. 2 în Do Major op. 20
Walton – Concertul pentru vioară şi orchestră ( 1938 – 9 )
Prokofiev – Simfonia nr.7 în do# minor op. 131

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii“, va concerta Kamerata Salzburg.
Dirijor: Cristian Mandeal
Solişti: Katia şi Marielle Labeque
Program: Mendelssohn – Uvertura “Hebridele” op. 26
Mendelssohn – Concertul pentru 2 piane in Mi Major
Mendelssohn – Simfonia nr. 3 în la minor op. 56 “Scoţiana”

Duminică, 18 septembrie:
Ora 11:00, la Sala mică a Palatului, Seria “Enescu şi contemporanii săi“, vor concerta Patricia Kopatchinskaja – vioară, Mihaela Ursuleasa – pian şi Victor Kopatchinskaja – ţambal.
Program: Bartók – Rapsodia nr. 2 pentru vioară şi pian
Kurtág – 8 duo-uri pentru vioară şi cymbalom op. 4
Bartók – Dansuri româneşti
Kurtág – „Splitter“ pentru cymbalom solo op. 6/c
Enescu – Sonata nr. 3 pentru vioară şi pian în la minor op. 25 „în caracter popular românesc“
Cage – Variaţiuni (1958)

Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, va concerta Cvartetul “Voces”.
Program: Chausson – Sextet cu pian în Re major op. 21
Mozart – Cvartetul cu pian în Mib major KV493
Mozart – Cvartetul cu pian în sol minor KV478
Alexandru Tomescu – vioară
Horia Mihail – pian

Ora 19:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “World Music“, vor concerta Amjad Ali Khan, Sarod; Amaan Ali Khan, Sarod; Ayaan Ali Khan, Sarod.
Pentru mine, exista doar doua tipuri de muzica. Unul este sunetul pur (cea mai pura forma), celalalt tip de muzica este bazat pe literatura, text, versuri, poveste etc. Un vechi proverb spune “ limba creeaza bariere”. Prin intermediul sunetului pur al instrumentelor ori a vocii, nimeni nu poate minti sau abuza o persoana. Muzica trebuie sa fie simtita si experimentata. Personal, admir si respect frumoasa poezie sau mesajele marilor sfinti. Dar traiesc in lumea muzicii. Doar prin sunet simt prezenta fiintei supreme. Muzica nu apartine nici unei religii’ limba este cea care creaza barierele. Viitorul muzicii clasice indiene va fi intotdeauna luminos. Muzica clasica este ca un soare iar restul muzicii sunt razele pe care le emana.

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Royal Liverpool Philharmonic Orchestra.
Dirijor: Vasily Petrenko
Solist: Amir Tebenkhin – laureat al Concursului Internaţional “George Enescu”- 2009
Program: Stravinski – Simfonia în 3 mişcări (1942-5)
Prokofiev – Concertul nr.3 pentru pian şi orchestră în Do Major op.26
Rachmaninov – Simfonia nr.3 în la minor op.33

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii“, va concerta Kamerata Salzburg.
Dirijor: Cristian Mandeal
Solist: Jean Bernanrd Pommier
Program: Mendelssohn – Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră în sol minor op. 25
Mendelssohn – Simfonia nr. 2 în Si b Major op. 52
Solişti: Ruth Ziesak, Simona Mihai, Christian Elsner
Participă Corul Filarmonicii “Transilvania” din Cluj
Maestru de cor: Aurel Groza

Luni, 19 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, va concerta Romanian Brass.
Dirijor: Adrian Petrescu
Solist: Michael Roll
Program: Copland – “Fanfare for the Common Man”
Stravinski – Concertul pentru pian şi instrumente de suflat
Iorgulescu – “Rondo-ul de noapte” după Conu Leonida (piesă în primă audiţie)
Hindemith – “Konzermusik für Streicher und Bläser”

Ora 19:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “World Music“, vor concerta Rami Khalife ( Liban ) – pian, Francesco Tristano Schlime – pian şi Aymeric Westrich – percuţie.
Program: “Chaos” pentru pian
“Aufgang”

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Israel Philharmonic Orchestra.
Dirijor: Zubin Mehta
Solist: Vadim Repin
Program: Ceaikovski – “Andante Cantabile” op. 11
Ceaikovski – Concertul în Re Major pentru vioară şi orchestră op. 35
Ceaikovski – Simfonia nr. 4 în fa minor op. 36

Marţi, 20 septembrie:
Ora: 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, are loc spectacolul Saint Martin in the Fields.
Dirijor: Jaime Martin
Solişti: Luiza Borac
Vinciu Moroianu
Program: Schönberg – “Verklärte Nacht” op.4
Lipatti – Simfonia concertantă pentru 2 piane şi orchestră de coarde ( 1938)
Dvorak – Serenada pentru orchestră de coarde în sol major op. 22

Ora 19:00, la Teatrul Naţional “I.L.Caragiale”, Seria “Spectacole de operă şi balet“, are loc spectacolul “Romeo şi Julieta”.
Coproductie : Grand Théâtre de Luxembourg, Festival le Temps d’Aimer de Biarritz, Théâtre Victoria Eugenia de San-Sebastian, Grand Théâtre de Reims, Auditorio de Sant Cugat, Centre Chorégraphique National d’Aquitaine en Pyrénées-Atlantiques Malandain Ballet Biarritz, Festival d’Ekaterinbourg
Muzica : Hector Berlioz
Coregrafia: Thierry Malandain
Decoruri si costume: Jorge Gallardo
Concepţie lumini: Jean-Claude Asquié

Ora 19:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “World Music“, vor concerta Missa Johnouichi( Japonia ), UNESCO Artist of Peace l’UNESCO pour la Paix şi Traffic Strings( Romania).
Program: Le Muguet (cu vioara solo)
Original scenery – Beauty in the seasons
Snow Bird – Seasons
Fluttering – Marco Polo
Genka – Asian Wind
Chant de la Terre
Song of Silk Road – Twilight
Shangri – La
Desert Mirage – Desert Moon
Sakura Kaoru

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Israel Philharmonic Orchestra.
Dirijor: Zubin Mehta
Solist: Yefim Bronfman
Program: Enescu – Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc în La Major op. 32
Beethoven – Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră în Mi b Major op. 73
Mahler – Simfonia nr. 5 în do# minor

Miercuri, 21 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, are loc spectacolul Kremerata Baltika.
Solist şi dirijor: Gidon Kremer
Program: “The Art of instrumentation”- J.S.BACH Project (Omogiu lui Glenn Gould)
Lucrări de J.S. Bach, orchestrate pentru orchestră de coarde şi vioară solo de Raskatov, Tickmayer, Kancheli etc.
Enescu – Octuor în Do Major op. 7

Ora 19:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “World Music“, are loc concertul Yasmin Levy – Sentir Tour.
În muzica lui Yasmin Levy este o tensiune incontestabilă între puritatea genului Ladino (muzica iudeo-spaniolă din Spania) şi inima arzătoare a flamenco-ului. Flamenco nu este altceva decât pasiune. Pentru cei care nu cunosc istoria şi limbajul acestei muzici, Ladino este termenul colectiv pentru limbajul iudeo-spaniol vorbit de evreii din Spania: acesta îmbină spaniola originală veche cu alte limbajuri care include araba, turca, greaca, limbi slave, portugheza, franceza şi italiana. Răspândirea geografică a comunităţilor în Africa de Nord, Turcia, Grecia şi Balcani, fiecare cu dialecte şi obiceiuri religioase diferite, se reflectă în muzica variată a cântecelor folclorului iudeo-spaniol care a ajuns pâna în prezent.

Ora 19:00, la Opera Naţională Bucureşti, Seria “Spectacole de operă şi balet“, va concerta Coruk şi Orchestra Operei Naţionale Bucureşti.
Evgheni Oneghin de P.I.Ceaikovski
Dirijor - Iurie Florea
Regia - Ion Caramitru
Decoruri - Maria Miu
Costume - Viorica Petrovici
Concepţie lumini - Chris Jaeger
Coregrafia - Florin Fieroiu
Mişcare scenică şi coregrafie - Florica Stănescu / Mirela Simniceanu
Maestru de cor - Stelian Olariu
Solişti: Oneghin – Levente Molnar
Lenski – Marius Brenciu
Tatiana – Iveri Tamar
Olga – Maria Jinga
Gremin – Pompeiu Hărăşteanu
Larina – Ana Maria Comşa
Filipievna – Ecaterina Ţuţu
Triquet – Florin Diaconescu

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Orchestra Sinsonica Dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia.
Dirijor: Antonio Pappano
Solist: Helene Grimaud
Program: Brahms – Concertul pentru pian şi orchestră nr.1 în re minor op.15
Ceaikovski – Simfonia nr. 6 în si minor op. 74 “Patetica”

La Sibiu va concerta Saint Martin in the Fields.
Dirijor: Jaime Martin
Solişti: Luiza Borac
Viniciu Moroianu
Program: Schönberg – “Verklärte Nacht” op.4
Lipatti – Simfonia concertantă pentru 2 piane şi orchestră de coarde ( 1938)
Dvorak – Serenada pentru orchestră de coarde în sol major op. 22

Joi, 22 septembrie:
Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, va concerta Amsterdam Baroque Orchestra.
Dirijor: Ton Koopman
Solişti: Dorothee Mields – soprană
Bogna Bartosz – alto
Tilman Lichdi – tenor
Klaus Mertens – bass
Program: Mozart – Requiem în re minor
Mozart – Ave Verum
Mozart – Missa Încoronării în Do Major KV 317

Ora 19:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “World Music“, va concerta Chava Alberstein.
Program: At Telchi Basade, Sulam, Perach Halilach, Shalosh Ahavotai, Ohev o Neehav, Martichim Maim, Bishvilcha, Kimat Shnataim, Klafim, Ima Neenachat, Adisha, Malkale, Di Goldene Pave, Gaaguim, Adaber Itacha, Espresso Katsar, Vera From Bucharest, Bikoret Darkonim, Foreign Letters, London, Kol Shaa Neshika, Kokus, Kefel, Shir MEgaresh Et Hachoshech, Mishirei Eretz Ahavati, At Cheruti, Shir Eres, Kmo Tsemach Bar

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Orchestra Sinfonica Dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia.
Dirijor: Antonio Pappano
Solistă: Denis Matsuev
Program: Enescu – Simfonia de cameră pentru 13 instrumente soliste op. 33
Rachmaninov – Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în do minor op. 18
Rimsky-Korsakov – “Sheherezade” op. 35

Vineri, 23 septembrie:
Ora: 17:00, la Ateneul Român, Seria “Recitaluri si concerte camerale“, va concerta Jerusalem Chamber Music Festival.
Elena Bashkirova – pian, Mihaela Martin – vioară, Ori Kam – violă, Frans Helmesberger – violoncel
Program: Brahms – Trio-ul cu clarinet op.114
Enescu – Cvartet cu pian nr.2 în re minor op.30
Bartok – Trio “Contraste”
Schumann – Cvartet cu pian în Mi b Major op.47

Ora 19:00, la Opera Naţională Bucureşti, Seria “Spectacole de operă şi balet“, va concerta Corul şi Orchestra Operei Naţionale Bucureşti.
Evgheni Oneghin de P.I.Ceaikovski
Dirijor - Iurie Florea
Regia - Ion Caramitru
Decoruri - Maria Miu
Costume - Viorica Petrovici
Lighting design - Chris Jaeger
Coregrafia - Florin Fieroiu
Mişcare scenică şi coregrafie - Florica Stănescu / Mirela Simniceanu
Maestru de cor - Stelian Olariu

Ora: 19:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “World Music“, va concerta Dhafer Youssef.
Cu o versatilitate unică şi un registru deosebit al vocii sale, Dhafer Youssef este capabil de a exprima durerea unui ţipăt existantial, precum şi exaltarea fericirii şi bucuriei. Această artă vocală este la fel o componentă esenţială a muzicii sale ca şi tehnica şi abilităţile de instrumentist al OUD- lăută tradiţională arabă. Muzica lui Youssef caracterizată prin elemnete onduitoare, depăşeşte liniile deplasării constante. În apariţia sa la Festivalul “George Enescu” Dhafer Youssef va prezenta materiale exclusive şi originale luate din înregistrările sale anterioare, combinând misticismul său originar oriental cu aranjamentele ritmice pluristratificate. Noua lui muzica prezentată în aclamatele sale albume “Divin Shadows” şi “Abu Nawas Rhapsody” este subtil susţinută de sonoritatea celor 15 instrumentişti ai Orchestrei “Divin Shadows” precum şi de contrabas şi percuţie.

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Orchestra de Tineret “George Enescu”.
Dirijor: Cristian Mandeal
Solist: David Garrett
Program: Enescu – Rapsodia nr. 1 în la major op. 11
Max Bruch – Concertul pentru vioară şi orchestră în sol minor op. 28
Bartok/Weiner – Două dansuri op.8
Stravinsky – “Pasărea de foc”

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii“, vor concerta Orchestra of Age of Enlightenment şi Choir of the Enlightenment.
Dirijor: Trevor Pinock
Solişti: Lucy Crowe, Werner Gura, Christian Maltman
Program: Haydn – Oratoriul “Anotimpurile”

La Sibiu va concerta Amsterdam Baroque Orchestra.
Dirijor: Anton Koopman
Solişti: Dorothee Mields – soprană
Bogna Bartosz – alto
Tilman Lichidi – tenor
Klaus Mertens – bass
Program: Mozart – Requiem în re minor
Mozart – Ave Verum
Mozart – Missa Încoronării în Do Major KV 317

Sâmbătă, 24 septembrie:
Ora 11:00, la Sala mică a Palatului, Seria “Enescu şi contemporanii săi“, vor concerta Philippe Graffin – vioară şi Claire Desert – pian.
Program: Dohnanyi – Andante rubato alla zingaresca
Enescu – “Impresii din copilărie” op. 21
Ysaye – “Rêve d’enfant” op. 14
Scarlatescu – Bagatelle (cu Lutheal )
Ravel – “Tzigane” (cu Lutheal )
Hersant- “Rhapsodie” (cu Lutheal )
Debussy – “Il pleure dans mon coeur”
Debussy – “Minstrels”
Ravel – Sonata

Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Enescu şi contemporanii săi“, are loc spectacolul “Despre Iubire” – Recital de muzică şi poezie.
Participă: Bianca Manoleanu
Victor Rebengiuc
Remus Manoleanu
Program: Enescu – Le silence musiciens (Fernand Gregh)
Bartók – Din Ciclul „5 lieduri op 15” :
Nyár (Sommer)
A Vágyak Ejjele(Nacht der Sensucht)
Szines Álomban (In einem lichten Traum)
Stravinski – 2 Poeme (v. K Balmont) – The Flowers / The Dove
3 Poeme japoneze – Akahito / Mazatsumi / Tsaraiuki
A. Webern – Der Tag ist vergangen -Gleich und Gleich (v. Johann Wolfgang von Goethe)
A. Berg – Die nachtigall (Theodor Storm) – Schliesse mir die Augen beide (Theodor Storm)
S. Prokofiev – Din Ciclul „Cantece fără cuvinte” op 35, Enescu – Morgengebet (v. Carmen Sylva)

Poezii de : George Bacovia, Reiner Maria Rilcke, Carmen Sylva, Federico Garcia Lorca, Ion Minulescu, George Bacovia, Oscar Wilde.

Ora 19:00, la Sala “Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Seria “World Music, va concerta Gustavo Beytelmann & Friends.
Cu participarea Traffic Strings (Romania)
Program: “La liberté guidant le peuple” (Tutti)
“L’autre visage” (Tutti)
“L’arbre aux corbeaux” (Tutti)
“Les fêtes vénitiennes” (Tutti)
“Le bain turc” (oboe, clarinet, violin, cello, piano, double bass)
“Imagenes” (bandoneon, double bass, piano)
“Triste” (bandoneon and string quartet)
“Clasico y moderno” (bandoneon, string quartet)
“Discusiòn 2″ (Tutti)

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Orchestre National de France.
Dirijor: Daniele Gatti
Program: Mahler – Simfonia nr. 9 în Re Major

Ora 22:30, la Ateneul Român, Seria “Concertele de la miezul nopţii“, vor concerta Orchestra of Age of Enlightenment şi Choir of the Eenlightenment.
Dirijor: Adam Fischer
Solişti: Lucy Crowe, Werner Gura, Christian Maltman
Program: Haydn – Oratoriul “Creaţiunea”

La Timişoara va concerta Amsterdam Baroque Orchestra.
Dirijor: Anton Koopman
Solişti: Dorothee Mields – soprană
Bogna Bartosz – alto
Tilman Lichdi – tenor
Klaus Mertens – bass
Program: Mozart – Requiem în re minor
Mozart – Ave Verum
Mozart – Missa Încoronării în Do Major KV 317
Mozart – Missa Încoronării în Do Major KV 317

La Sibiu va concerta Jerusalem Chamber Music Festival.
Elena Bashkirova – pian, Mihaela Martin – vioară, Frans Helmesberger -violoncel, Ori Kam – violă
Program: Brahms – Trio-ul cu clarinet op.114
Enescu – Cvartet cu pian nr.2 în re minor op.30
Bartok – Trio “Contraste”
Schumann – Cvartet cu pian în Mi b Major op.47

Duminică, 25 septembrie:
Ora 11:00, la Sala mică a Palatului, Seria “Enescu şi contemporanii săi“, vor concerta Trio Itamar Golan – pian, Ilya Gringolts – vioară şi Gary Hoffman – violoncel.
Program: Fauré – Trio în re minor op. 120
Enescu – Trio în la minor
Shostakovich – Trio nr. 2 în mi minorop. 67

Ora 17:00, la Ateneul Român, Seria “Muzica secolului XXI”, vor concerta Trio “Constraste” Ion Bogdan Ştefănescu – flaut, Sorin Petrescu – pian şi Doru Roman – percuţie.
Program: Kamran Ince – “Escape”
Violeta Dinescu – “Auf Der Suche Nach Mozart”
Bernard Cavanna – piesă în primă audiţie
Horia Şurianu -“Dialogues Croisées”
Lucian Meţianu – « Attracteur Etrange »
Laura Manolache – “Plecarea” (pe un text de Urmuz)
Miklos Maros – piesă în primă audiţie

Ora 19:30, la Sala Mare a Palatului, Seria “Mari orchestre ale lumii“, va concerta Orchestre National de France.
Dirijor: Daniele Gatti
Solist: Han-Na Chang
Program: Brahms – “Tragic ouverture”
Enescu – Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră în si b minor op. 8
Debussy – “Iberia”
Ravel – “Bolero”

Constitutiunea din februarie 2011

2011-02-08T09:07:00.000-08:00

CONSTITUTIUNE

TITLUL I
Despre teritoriul Romaniei

Art. 1.
Regatul Romaniei este un Stat National, unitar si indivizibil.

Art. 2.
Teritoriul Romaniei este inalienabil. Republica Moldova conform vointei poporului si prin aprobarea Regelui Ferdinand este parte integranta a Regatului Roman.
Regatul Roman , prin Vointa nationala exprimata prin Referendu este parte a Uniunii Europene

Art. 3.
Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de semintie straina.
TITLUL II
Despre datoriile si drepturile Romanilor

Capitolul 1
Despre datoriile Romanilor
Art. 4.
Toti Romanii, fara deosebire de origine etnica si credinta religioasa, sunt datori: a socoti Patria drept cel mai de seama temei al rostului lor in viata, a se jertfi pentru apararea integritatii, independentei si demnitatii ei; a contribui prin munca lor la inaltarea ei morala si propasirea ei economica; a indeplini cu credinta sarcinile obstesti ce li se impun prin legi si a contribui de buna voie la implinirea sarcinilor publice, fara de care fiinta Statului nu poate vietui.

Art. 5.
Toti cetatenii romani, fara deosebire de origine etnica si credinta religioasa, sunt egali inaintea legii, datorandu-i respect si supunere.
Nimeni nu se poate socoti dezlegat de indatoririle sale civile ori militare, publice ori particulare, pe temeiul credintei sale religioase sau de orice altfel.

Art. 6.
Nu se admite in Statul Roman nici o deosebire de clasa sociala. Veghile ranguri boieresti ramin anulate si nu pot fi folosite de urmasii detinatorilor lor.
Privilegiile in asezarea darilor sunt oprite. Micsorarile si maririle de impozite nu pot fi decat generale si statornicite prin legi. Legile privitoare la drepturile romanilor care au participat la Contrarevolutia din 1989 ramin in vigoare.

Art. 7.
Nu este ingaduit nici unui Roman a propovadui prin viu grai sau in scris schimbarea formei de guvernamant a Statului, impartirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasa.

Art. 8.
Este oprit preotilor, de orice rit si credinta religioasa, a pune autoritatea lor spirituala in slujba propagandei politice, atat in locasurile destinate cultului si functiunilor oficiale, cat si in afara de ele.
Propaganda politica, in locasurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestatiunilor religioase, nu este ingaduita nimanui.
Orice asociatiune politica pe temeiuri ori pretexte religioase este oprita.
In afara de persoanele, de conditiunile si de formele prevazute in legi, nimeni nu poate lua ori presta juraminte de credinta.

Art. 9.
Romanul care, fara prealabila autorizatie a Guvernului, va intra in orice serviciu al unui Stat strain, sau se va alatura pe langa o corporatie militara straina, pierde de plin drept cetatenia romana.
Supunerea, pentru oricat timp si din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protectie straina, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetateniei romane.
Nationalitatea romana pierduta in conditiunile aici aratate nu se poate redobandi decat prin naturalizare.
Capitolul 2
Despre drepturile Romanilor
Art. 10.
Romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea muncii, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile din care decurg drepturi in conditiunile statornicite prin legi.
Invatamintul este obligatoriu pentru primele 8 clase . Toti romanii trebuind a sti a cetii si scrie.
Art. 11.
Nationalitatea romana se dobandeste prin casatorie, prin filiatiune, prin recunoastere si prin naturalizare.
Naturalizarea se acorda prin lege in mod individual; ea nu are efect retroactiv. Sotia profita de naturalizarea sotului si copiii minori de aceea a parintilor.

Art. 12.
Libertatea individuala este garantata.
Nimeni nu poate fi urmarit sau perchezitionat, decat in cazurile si dupa formele stabilite de lege.
Nimeni nu poate fi detinut sau arestat decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat si comunicat in momentul arestarii, sau cel mai tarziu in 24 ore dupa arestare.
In caz de vina vadita ori de urgenta, detinerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite si comunica in 24 ore, conform alineatului precedent.

Art. 13.
Nimeni nu poate fi sustras, in contra vointei sale, de la judecatorii pe care ii da legea.

Art. 14.
Domiciliul este inviolabil.
Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat de autoritatile competente, in cazurile si potrivit formelor stabilite de lege.

Art. 15.
Pedeapsa cu moartea se aplica in timp de razboi potrivit codului de justitie militara.
Consiliul de Ministri va putea decide aplicarea dispozitiunilor din alineatul precedent si in timp de pace, pentru atentate contra Suveranului, Membrilor Familiei Regale, Sefilor Statelor straine si demnitarilor Statului din mobile in legatura cu exercitiul functiunilor ce le sunt incredintate, precum si in cazurile de talharie cu omor si asasinat politic.

Art. 16.
Proprietatea de orice natura, precum si creantele atat asupra particularilor cat si asupra Statului, sunt inviolabile si garantate ca atare.
Lucratorul si agricultorul roman au ca proprietate forta lor de munca .
Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, dupa normele prevazute in legi.
Bunurile care fac parte din domeniul public sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si cu formele stabilite prin lege. Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor, afara de cazurile de inalta tradare si delapidare de bani publici.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie conform legilor. Prin cauza de utilitate publica nu se poate intelege decat aceea care este de natura a folosi in acelasi timp tuturor si fiecaruia in mod actual ori eventual.
In afara de cazurile de utilitate publica pentru apararea nationala, pentru lucrarile de interes militar, sanitar, cultural, pentru cai de comunicatii terestre, nautice ori aeriene, pentru piete si lucrari publice prevazute in legile actuale, nici un alt caz nu se poate stabili decat prin legi votate de ambele Adunari cu majoritate de doua treimi.

Art. 17.
Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea Statului. Se excepteaza masele de roci comune, carierele de materiale de constructii si depozitele de turba, fara prejudiciul drepturilor dobandite de Stat pe baza legilor anterioare.
Lege a minelor va determina normele si conditiunile de punere in valoare a acestor bunuri, va fixa drepturile proprietarului care vor fi de cel putin 50% din redeventa si din pretul la hectar al concesiunii si va arata, totodata, putinta si masura in care acestia vor participa la exploatarea acestor bogatii.
Drepturile castigate in favoarea Statului pe baza actelor de concesiune incheiate pana in prezent se respecta.

Art. 18.
Drumurile mari si mici, ulitele care sunt in sarcina Statului, Judetelor, Municipiilor si Comunelor, fluviile si raurile navigabile sau plutitoare, tarmurile, adaugirile catre mal si locurile de unde s-a retras apa marii, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele, spatiul atmosferic, apele producatoare de forte motrice de folos obstesc si in deobste toate bunurile care nu sunt proprietate particulara, sunt considerate ca dependinte ale domeniului public.

Art. 19.
Libertatea constiintei este absoluta.
Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si protectiune, intru cat exercitiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si Sigurantei Statului.
Biserica ortodoxa crestina si cea greco-catolica sunt biserici romanesti. Religia crestina ortodoxa fiind religia marei majoritati a Romanilor, biserica ortodoxa este biserica dominanta in Statul Roman, iar cea greco-catolica are intaietate fata de celelalte culte.
Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarhie straina, pastrandu-si insa unitatea, in privinta dogmelor, cu biserica ecumenica a Rasaritului.
Chestiunile spirituale si canonice ale bisericii ortodoxe romane tin de o singura autoritate sinodala centrala.
Raporturile dintre diferitele culte si Stat sunt de domeniul legilor speciale.

Art. 20.
Actele starii civile sunt de atributia legii civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna binecuvantarea religioasa, care este obligatorie pentru toti membrii cultelor.

Art. 21.
Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legi speciale si intru cat nu va fi contrar bunelor moravuri, ordinei publice si intereselor de Stat.
Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest invatamant va fi gratuit.

Art. 22.
Constitutia garanteaza fiecaruia, in limitele si conditiunile legii, libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace.

Art. 23.
Secretul scrisorilor, telegramelor si convorbirilor telefonice, e-mailul este inviolabil. Se excepteaza azurile in care justitia e datoare sa se informeze conform legii.

Art. 24.
Cetatenii romani au dreptul a se aduna pasnici si fara arme pentru a trata tot felul de chestiuni, conformandu-se legilor care reguleaza exercitiul acestui drept.
Intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile publice ori in aer liber, sunt supuse legilor si oranduirilor politienesti.

Art. 25.
Oricine are dreptul a se adresa prin petitiuni, subscrise de una sau mai multe persoane, la autoritatile publice, insa numai in numele celor subscrisi.
Autoritatile constituite au singure dreptul sa adreseze petitiuni in nume colectiv.

Art. 26.
Cetatenii romani au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor.
Dreptul de libera asociatiune nu implica dreptul de a crea persoane juridice. Conditiunile in care se acorda personalitatea juridica se stabilesc prin lege.

Art. 27.
Numai cetatenii romani sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice, civile si militare, tinandu-se seama de caracterul majoritar si creator de Stat al Natiunii Romane.
Supusii straini nu pot ocupa atari functiuni, decat in cazurile statornicite prin legi.
Strainii aflatori pe pamantul Romaniei se bucura de protectiunea data de legi persoanelor si averilor in genere.
Numai Romanii si cei naturalizati romani pot dobandi cu orice titlu si detine imobile rurale in Romania. Strainii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile.

Art. 28.
Decoratiunile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui.
Insignele, emblemele, medaliile, precum si uniformele de orice fel, nu pot fi create, nici atribuite, nici purtate fara legiuita incuviintare.
TITLUL III
Despre puterile Statului

Art. 29.
Toate puterile Statului emana de la Natiunea Romana.
Ele insa nu se pot exercita decat prin delegatiune si numai dupa principiile si regulile asezate in Constitutia de fata.

Art. 30.
Regele este Capul Statului.

Art. 31.
Puterea legislativa se exercita Reprezentatiunea Nationala care se imparte in doua Adunari: Senatul si Adunarea Deputatilor.
Regele sanctioneaza si promulga legile.
Inainte de a i se da sanctiunea regala, legea nu e valabila.
Regele poate refuza sanctiunea.
Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale, decat dupa ce va fi fost discutata si votata de majoritatea ambelor Adunari.
Promulgarea legilor votate de ambele Adunari se va face prin ingrijirea Ministrului de Justitie care este si pastratorul Marelui Sigiliu al Statului.
Initiativa legilor este data Regelui. Fiecare din cele doua Adunari pot propune din initiativa proprie numai legi in interesul obstesc al Statului.
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare.
Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala sau comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarit prin ele.

Art. 32.
Puterea executiva este incredintata Guvernul in modul stabilit prin Constitutie.

Art. 33.
Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei.
Hotaririle judecatoresti se pronunta in virtutea legii.
Ele se executa in numele Regelui.
Capitolul 1
Despre Rege
Art. 34.
Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboritoare directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen,
Custodele Coroanei Romaniei, Alteta Sa Regala Principesa Margareta ii succede Majestatii Sele Regelui Mihai la Tron, urmindu-I Alteta Sa Printul Nicolae, fiul Alteteii Sale Regale, Principesa Elena.
Art. 35.
Coboritorii Majestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului.
Art. 36.
Regele poate numi un Regent si doi Supleanti care, dupa moartea Lui, sa exercite puterile Regale in timpul minoritatii succesorului Sau

Art. 37.
La moartea Regelui Adunarile se intrunesc chiar fara convocare, cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii. Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai dinainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare, pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora care au a le inlocui.

Art. 38.
De la data mortii Regelui si pana la depunerea Juramantului succesorului Sau la Tron, puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate in numele Natiunii Romane de Ministrii intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.

Art. 39.
Regele este major la varsta de 18 ani impliniti.
La suirea Sa pe Tron El va depune mai intai in sanul Adunarilor intrunite urmatorul Juramant: "Jur a pazi Constitutia si legile Natiunii Romane, a mentine drepturile ei nationale si integritatea teritoriului".

Art. 40.
.
Aceasta numire se face cu primirea Reprezentatiunii Nationale, data in forma prescrisa de Art. 36 din Constitutia de fata. Regentul va exercita totodata si tutela Regelui minor.
Daca la moartea Regelui, Regentul nu s-ar gasi numit si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi pe Regent si pe cei doi Supleanti, Regentul si supleantii Sai nu intra in functiune decat dupa ce vor depus inaintea ambelor Adunari intrunite, juramantul prescris de Art. 39 din Constitutia de fata.
In caz de deces al Regentului, Supleantul cel mai in varsta ii va lua de drept locul, procedandu-se conform celor stabilite la alineatul precedent pentru alegerea unui nou Supleant.

Art. 41.
Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, Principele Mostenitor sau Principesa Mostenitoare major, singur, ia de drept Regenta. In cazul in care Principele Mostenitor ar fi minor, Consiliul de Ministri, dupa ce s-a constatat legalmente imposibilitatea de a domni, convoaca indata Adunarile Legiuitoare reunite pentru a decide.

Art. 42.
Nici o modificare nu se poate face Constitutiei in timpul Regentei.

Art. 43.
Regele nu va putea fi totodata si Seful unui alt Stat fara consimtamantul Adunarilor.
Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect, daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membri care le compun si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.

Art. 44.
Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii Lui sunt raspunzatori.
Actele de Stat ale Regelui vor fi contrasemnate de un Ministru care, prin aceasta insasi, devine raspunzator de ele.
Se excepteaza numirea Primului Ministru care nu va fi contrasemnata.

Art. 45.
Regele convoaca Adunarile Legiuitoare cel putin odata pe an, deschizand sesiunea prin mesaj, la care Adunarile prezinta raspunsul lor.
Regele pronunta inchiderea sesiunii.
El nu are dreptul de a dizolva Adunarile

Art. 46.
Regele desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.

(2) In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

(3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.

Art. 47.
Lista civila se hotaraste prin lege.
Capitolul 2
Despre Reprezentarea Nationala
Art. 48.
Membrii Adunarilor Legiuitoare reprezinta Natiunea si nu-si exercita mandatul decat dup depunerea legiuitului juramant.

Art. 49.
Fiecare Adunare determina prin regulamentul sau modul dupa care se constituie si isi exercita atributiunile.

Art. 50.
Validarea alegerilor pentru ambele Adunari si verificarea titlurilor membrilor apartinand fiecareia din ele, se face de Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de data fixata pentru intrunirea Adunarilor.

Art. 51.
Nimeni nu poate fi totodata membru al uneia si al celeilalte Adunari.

Art. 52.
Deputatii si Senatorii, numiti de puterea executiva intr-o functiune salariata pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanti ai Natiunii.
Aceasta dispozitiune nu se aplica Ministrilor si Subsecretarilor de Stat.

Art. 53.
Membrii Adunarilor Legiuitoare nu pot apara interese particulare impotriva Statului; ei nu pot face parte din Consiliile de administratie ale intreprinderilor care au contractat cu Statul, Judetele sau Comunele.

Art. 54.
Orice hotarire se ia cu majoritate absoluta a voturilor afara de cazurile statornicite in altfel prin Constitutie.
In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este respinsa.
Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi in apelul nominal.

Art. 55.
Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa Ministrilor intrebari la care acestia sunt obligati a raspunde in termenul prevazut de regulament.

Art. 56.
Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit pentru opiniunile si voturile de el emise in cursul exercitiului mandatului.

Art. 57.
Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul sesiunii, sa fie urmarit sau arestat pentru vine penale, decat cu autorizarea Adunarii din care face parte, afara de cazul de flagrant delict.
Detentiunea sau urmarirea vreunuia din membrii Adunarilor este suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.

Art. 58.
Fiecare din Adunari delibereaza si hotaraste separat, afara de cazurile anume aratate in Constitutia de fata.

Art. 59.
Politia Adunarilor se exercita de Presedintele fiecareia din ele care, singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate da ordine garzii respective.

Art. 60.
Diurnele Deputatilor si Senatorilor se stabilesc prin lege.
Sectiunea I
Despre Adunarea Deputatilor

Art. 61.
Adunarea Deputatilor se compune din Deputati alesi de cetatenii romani, care au varsta de 30 ani impliniti si practica efectiv o indeletnicire intrand in vreuna din urmatoarele trei categorii:
1. Agricultura si munca manuala;
2. Comertul si industria;
3. Ocupatiuni intelectuale.
Alegerea se face cu vot secret, obligator si exprimat prin scrutin uninominal, pe circumscriptiuni care sa asigure reprezentarea felului de indeletnicire a alegatorilor.
Legea electorala va fixa circumscriptiunile si va statornici dupa normele mai sus impuse, conditiunile cerute pentru a fi alegator, pentru barbati si femei, incapacitatile, decaderile, incompatibilitatile, procedura votarii si garantiile libertatii alegerilor precum si numarul deputatilor.
Durata mandatului este de sase ani.

Art. 62.
Spre a fi eligibil in Adunarea Deputatilor se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice si a practica efectiv indeletnicirea respectiva a uneia din cele trei categorii aratate in articolul precedent, pe ai carei alegatori urmeaza a-i reprezenta;
c) A avea varsta de 30 ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania.
Incapacitatile, decaderile temporare ori definitive si incompatibilitatile, se vor stabili prin legea electorala.
Sectiunea II
Despre Senat

Art. 63.
Senatul se compune din Senatori numiti de Rege, din Senatori de drept si din Senatori alesi cu vot obligator, secret si exprimat prin scrutin uninominal de membrii corpurilor constituite in Stat, in numarul si conditiunile, pentru alegatorii si eligibilii, barbati si femei, ce se vor stabili prin legea electorala. Proportia Senatorilor numiti in raport cu cei alesi este de jumatate.

Art. 64.
Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea inaltei lor situatiuni in Stat si Biserica:
a) Mostenitorul Tronului de la varsta de 18 ani impliniti;
b) Toti Principii Familiei Regale, majori;
c) Patriarhul si Mitropolitii Tarii;
d) Episcopii eparhioti ai bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice, intru cat vor fi alesi conform legilor Tarii;
e) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune, intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor Tarii si reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi;
f) Actualii Senatori de drept recunoscuti pana la data promulgarii prezentei Constitutii.
Mandatul Senatorilor de drept, enumerati la paragrafele a - e inclusiv, inceteaza odata cu calitatea sau demnitatea in virtutea careia il detin.
Durata mandatelor Senatorilor numiti si alesi va fi de noua ani. Mandatele Senatorilor alesi se reinoiesc din trei in trei ani de la data depunerii juramantului prevazut de Art. 48 din Constitutie, in proportie de o treime. Ultima treime neiesita la sorti pentru reinoire pastreaza mandatele pana la expirarea termenului de noua ani.
Pentru mandatele iesite la sorti se va proceda la noi alegeri conform legii electorale.
Capitolul 3
Despre Guvern si Ministri
Art. 65.
Guvernul se compune din Ministri si Subsecretari de Stat.
Ministrii exercita puterea executiva in numele Regelui, in conditiunile stabilite de Constitutie si pe a lor raspundere.
Ministrii au raspundere politica numai fata de Parlament.

Art. 66.
Ministrii intruniti alcatuiesc Consiliul de Ministri, care este prezidat Primul ministru.
Departamentele Ministeriale si Subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si desfiinta decat prin lege.

Art. 67.
Nu poate fi Ministru decat cel care este roman de cel putin trei generatii. Se excepteaza acei care au fost Ministri pana acum.

Art. 68.
Membrii Familiei Regale nu pot fi Ministri.

Art. 69.
Ministrii si Subsecretarii de Stat care nu sunt Membri ai Adunarilor pot lua parte la dezbaterea legilor dar nu pot vota; Adunarile pot cere prezenta Ministrilor la deliberarile lor.
Dezbaterile nu pot incepe fara prezenta unui Ministru.

Art. 70.
Regele si fiecare din Adunari poate cere urmarirea Ministrilor si trimiterea lor in judecata Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca. In ceea ce priveste exercitiul actiunii civile a partii vatamate si in ceea ce priveste crimele si delictele comise de ei afara de exercitiul functiunii lor, sunt supusi regulelor de drept comun.
Punerea sub urmarire a Ministrilor de catre Corpurile Legiuitoare se va rosti prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata.
Instructiunea se va face de o comisie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie compusa din cinci membri trasi la sorti in sectiuni unite. Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a decide sau nu urmarirea.
Acuzarea inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se va sustine de Ministerul Public.
Legea responsabilitatii Ministeriale determina cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile Ministrilor.
Ministrii de Justitie iesiti din functiune nu pot exercita profesiunea de avocat timp de un an de la data iesirii.
Ministrii iesiti din functiune nu pot face parte din consiliile de administratie ale intreprinderii cu care au incheiat contracte in cei trei ani urmatori.

Art. 71.
Orice parte vatamata in drepturile sale printr-un decret sau dispozitiune semnata de un Ministru, cu violarea unui text expres al Constitutiei ori legilor in vigoare, poate cere Statului despagubiri banesti pentru paguba suferita, conform dreptului comun.
Capitolul 4
Despre Consiliul Legislativ
Art. 72.
Consiliul Legislativ functioneaza pe baza legii sale organice.
Consultarea Consiliului Legislativ este obligatorie pentru toate proiectele de legi, atat inainte cat si dupa amendarea lor in comisiuni, afara de cele care privesc creditele bugetare.
Nici un regulament pentru aplicarea legilor nu se poate face fara consultarea prealabila a Consiliului Legislativ, afara de cazul prevazut la alineatul urmator pentru proiectele de legi.
Adunarile Legiuitoare pot proceda la discutarea proiectelor de legi fara a mai astepta aprobarea Consiliului Legislativ, daca acesta nu-l da in termenul fixat de legea sa organica.
Capitolul 5
Despre Puterea Judecatoreasca
Art. 73.
Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat in puterea unei legi.
Comisiuni si Tribunale extraordinare nu se pot crea, sub nici o numire si nici un cuvant, in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau in vederea judecarii unor anume persoane.
Juriul se desfiinteaza.

Art. 74.
Pentru intreg Statul Roman exista o singura Curte de Casatie si Justitie.

Art. 75.
Numai Curtea de Casatie si Justitie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea care sunt potrivnice Constitutiei. Judecata inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat.
Curtea de Casatie si Justitie se va rosti asupra conflictelor de atributiuni.
Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.

Art. 76.
Judecatorii sunt inamovibili. Inamovibilitatea se va statornici printr-o lege speciala care va interveni cel mai tarziu in termen de sase luni de la promulgarea prezentei Constitutii. In acest rastimp sanctiunile disciplinare se vor aplica prin Decret Regal.

Art. 77.
Justitia militara se organizeaza prin lege.

Art. 78.
Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale.
Puterea judecatoreasca nu are cadere sa judece actele de guvernamant precum si actele de comandament cu caracter militar.
Capitolul 6
Despre Institutiunile Judetene si Comunale
Art. 79.
Institutiunile administrative sunt statornicite prin legi.
TITLUL IV
Despre Finante

Art. 80.
Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi.
Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului, Judetelor, Comunelor si Institutiunilor Publice indeplinind un serviciu de Stat.

Art. 81.
Nu se pot infiinta monopoluri decat prin lege si numai in folosul Statului, Judetelor si Comunelor.

Art. 82.
Fonduri de pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tezaurului public nu se pot infiinta decat in virtutea unei legi.

Art. 83.
In fiecare an Adunarile Legiuitoare incheie socotelile si voteaza bugetul fara a putea spori cheltuielile propuse.
Toate veniturile si cheltuielile Statului trebuiesc trecute in buget si socoteli.
Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va face fata necesitatilor serviciilor publice aplicand bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.

Art. 84.
Controlul preventiv si cel de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielilor Statului se va exercita de Inalta Curte de Conturi, care va supune in fiecare an Adunarilor Legiuitoare un raport general asupra conturilor de gestiune ale bugetului trecut, semnaland neregulile ce ar fi savarsite de Ministri in aplicarea lui.
Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarilor Legiuitoare cel mai tarziu in termen de doi ani de la incheierea fiecarui exercitiu.
Un corp superior de control va avea misiunea de a supraveghea si examina legalitatea si corectitudinea executarii gestiunilor in toate serviciile publice.
Acest corp va functiona pe langa Presedintia Consiliului de Ministri si va lucra dupa ordinele Sefului Guvernului.

Art. 85.
Toate fondurile provenite de la Case Speciale, de care Guvernul dispune sub diferite titluri trebuiesc cuprinse in bugetul general al veniturilor Statului.

Art. 86.
Pentru toata Romania exista o singura Curte de Conturi.

Art. 87.
Delapidarea de bani publici se califica crima si se pedepseste ca atare.
TITLUL V
Despre Ostire

Art. 88.
Toti cetatenii romani sunt datori a face parte din unul din elementele ostirei, conform legilor.

Art. 89.
Gradele, decoratiunile si pensiunile militare nu pot fi retrase decat in virtutea unei sentinte judecatoresti.

Art. 90.
Contingentul ostirii se voteaza pentru fiecare an de Adunarile Legiuitoare.

Art. 91.
Regatul Roman este parte a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord –OTAN.
TITLUL VI
Dispozitiuni generale

Art. 92.
Culorile drapelului Romaniei sunt: Albastru, Galben, Rosu, asezate vertical.

Art. 93.
Resedinta Guvernului e in Capitala Tarii.

Art. 94.
Limba romana si limba latina sunt limbile oficiale ale Statului. Maghiara si germana se pot folosii in comunitatile locale conf reglementarilor Uniunii Europene.

Art. 95.
Nici un juramant nu leaga si nu poate fi impus decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui.

Art. 96.
Constitutia de fata nu poate fi suspendata nici in total nici in parte.
In caz de pericol de Stat se poate institui starea de asediu generala sau partiala.
TITLUL VII
Revizuirea Constitutiei

Art. 97.
Constitutia de fata nu poate fi revizuita in total sau in parte decat din initiativa Regelui si cu consultarea prealabila a Corpurilor Legiuitoare care urmeaza a indica si textele de revizuit.
Consultarea Adunarilor Legiuitoare se face prin mesaj Regal si se exprima cu majoritate de doua treimi ale Adunarilor intrunite intr-una singura sub presedintia Presedintelui Senatului. Rezultatul consultatiunii se aduce la cunostinta Regelui de presedintii celor doua Adunari insotiti de o Comisiune speciala.
Textele noi, urmand a inlocui pe cele revizuite, se voteaza cu majoritate de doua treimi, de fiecare Adunare in parte.

Aliatii orbi

2010-08-11T03:13:00.000-07:00

Ce ciudat ! in 1867 austriecii au gasit cu cale sa-i alature pe unguri la guvernarea statului. Indivisibiliter ac inseparabiliter.

Guvenul roman a gindit sa-si tradeze suveranul si sa faca o intelegere cu Rusia. 1877. Un echilibru politic rasturnat si un aliat perfid care nu va ezita sa ne rapeasca din teritorii.

Cum ar fi aratat o alinta intre sublima Poarta si viitorul Regat Roman ?

Razboaiele balcanice nu ar fi existat si nici Junii turci, s a m d . Daca !?

Povestea continua, politica romaneasca nu urmareste o conlucrare cu Turcia in prezent sau in viitor ( admiterea Turciei in UE)

Bunavestire 1885

2010-03-17T04:05:00.000-07:00

"Reactionar, conservator, antiegalitarist, spirit nu prea religios, vesnic cartitor, in fine, o constiinta de boier de tara, se comporta ca un lord britanic cu ascendente nobiliare atestate de noua secole, care, fireste nu inregistreaza niciun prieten, are numai inamici si supusi. Din punctul sau de vedere, aristocratismul afisat ramane foarte autentic, nici macar nu-si imagineaza ca ar putea sa se trezeasca in el simtul ridicolului"

Cronica literara,de Aureliu Goci

O lectura placuta si folositoare

2009-12-28T03:23:00.000-08:00

Complotul de la 20 iulie 1944 si Radu Mazare

2009-07-30T23:34:00.000-07:00

Complotul impotriva lui Hitler inca isi produce efecte !. Cum nimic nu este intimplator in istorie, incercarea nereusita a Colonelului conte Claus Philipp Maria Schenk Graf von Stauffenberg de a-l ucide pe Hitler in '944 se soldeaza cu un imens scandal in iulie 2009 in Constanta .

Radu Mazare vedeta nonconformista a opozitie anti- basescu incearca alegoric sa reaminteasca de complotul generalului Henning Hermann Robert Karl von Tresckow , seful Armatei de Rezerva a Germaniei Naziste. Operatiunia Valkiria in Mamaia 2009

Orice incercare de a alatura prestatie dlui Radu Mazare cu o actiune de promovare a insemnelor sau ideologiei naziste este rauvoitoare. Radu are bravurile sale dar nu poate fi acuzat de a fi un fan al armatei naziste. Mitologia, Istoria si Filozofia germana sunt lucruri grele care nu pot fi digerate pe litoralul romanesc

Mr. Micawber's happines recept

2009-05-14T00:46:00.000-07:00

O reteta a fericirii nu cred ca exista, dar merita incercat a descoperii experienta altora in aceasta materie. Universul web-ului ofera si asemenea cugetari :

< "Annual income twenty pounds, annual expenditure nineteen nineteen six, result happiness. Annual income twenty pounds, annual expenditure twenty pounds ought and six, result misery."

I heard a piece on NPR this morning about the early 19thC financial crises that influenced Dickens and I was reminded what a strong impression the comically tragic Mr. Micawber in David Copperfield made on me as a small boy. I read the book in school and deciding that debt was something to be avoided in almost all circumstances. Now 35 years after my only debt is a 4.5% fixed mortgage that will be paid off in 5 years time. So I must thank Dickens and Mr. Micawber and point out that novels are not just entertainment, but many contain useful lessons. Now, as I'm a single man "I must be in search of a wife" so I'll go and re-read "Pride and Prejudice" and see if I can learn something else that will be useful.>

D.G.

" Acestia , sunt bijuteriile mele"

2009-05-12T23:49:00.000-07:00

A true story , demonstrates Cornelia's devotion to and admiration for her sons. When women friends questioned Cornelia about her mode of dress and personal adornment, which was far more simple and understated than was usual for a wealthy Roman woman of her rank and station, Cornelia indicated her two sons and said, "These are my jewels." A large statue on the grounds of the Ohio Statehouse in Columbus, entitled "These Are My Jewels," makes allusion to this story. It is surmounted by a figure of Cornelia, personifying the state of Ohio, with arms wide spread, and arrayed before her are the state's "jewels" - military and political leaders who contributed to the Union Cause during the American Civil War.
Rome worshipped her immaculate virtues and when she died at an advanced age, the city voted for a statue in her honour.

"Democracy is the name we give the people whenever we need them".

2009-04-30T00:25:00.000-07:00

Strada din Bucuresti pe care a locuit Mateiu Caragiale , autorul Crailor de Curtea Veche, inspirat heraldist si diplomat roman.

Robert Pellevé de La Motte-Ango, marquis de Flers est un auteur dramatique français né à Pont-l'Évêque (Calvados) le 25 novembre 1872 et mort à Vittel (Vosges) le 30 juillet 1927.
Descendant d’une ancienne et illustre famille de Normandie, fils d’un sous-préfet de Pont-l’Évêque (Calvados), Robert de Flers fit des études de lettres et de droit et songea à entrer dans la diplomatie avant de se tourner vers la littérature et le journalisme. Il fut le condisciple de Marcel Proust au Lycée Condorcet et ils devaient rester très liés tout au long de leurs vies. Il épousa en 1901 Geneviève Sardou, fille de Victorien Sardou. Il eut pour secrétaire le jeune Gaston Gallimard.
Un voyage en Orient à la fin de ses études, lui inspira ses premiers écrits : une nouvelle, La Courtisane Taïa et son singe vert, un conte, Ilsée, princesse de Tripoli et un récit de voyage, Vers l’Orient.
Il fut avant tout auteur dramatique. Il écrivit d'abord en collaboration avec Gaston Arman de Caillavet des comédies gaies et spirituelles, telles que Le Sire de Vergy (1903), Les Sentiers de la vertu (1903), Pâris ou le bon juge (1906), Miquette et sa mère (1906), Primerose (1911), L’Habit vert (1913). Pendant quinze ans, le duo règna en maître sur le Boulevard
Après la mort de Caillavet, survenue en 1915, Robert de Flers se retrouva seul sur le théâtre de la Première Guerre mondiale, où il joua entre la France et la Roumanie un rôle diplomatique de premier plan. La paix revenue, il collabora avec Francis de Croisset : Les Vignes du seigneur (1923), Les Nouveaux Messieurs (1925), Le Docteur miracle (1926). Ensemble ils donnèrent le livret de l’opérette Ciboulette (1923), sur une musique de Reynaldo Hahn.
En 1921, Robert de Flers devint directeur littéraire du Figaro. Il fut également conseiller général de la Lozère. Avec Cavaillet, il s'engagea pour défendre l'innocence d'Alfred Dreyfus. L'auteur de l'habit vert, comédie qui raille l'Académie française, fut lui-même élu Quai Conti le 3 juin 1920.

FY ROM SAU O CONFUZIE NESESIZATA

2009-04-07T01:45:00.000-07:00

Ca deobicei diplomatia romana ramine muta cind interesele Romaniei sunt lezate.

In 1991 cind Republica Socialista Macedonia si-a declarat independenta sub denumirea de Macedonia, Grecia s-a opus vehement, impiedicind aceasta tara slavo-albaneza sa poarte o denumire care apartinea patrimoniului istoric grecesc. Si oficial, pe harti, Macedonia apare ca FYROM . Si daca se face confuzia intre Budapest si Bucharest, va imaginati stupoarea americanilor citind FYROM SI ROMANIA. Nimeni din diplomatie nu se sesizeaza. Grecii ar face un scandal monstru !

Si pentru a crea o confuzie si mai mare macedonenii utilzeaza ca stema, insemnul heraldic al RSR

Ar trebui sa se faca o interplelare parlamentara in care sa se ceara explicatii dl ministru Chr.Diaconescu.

31 martie Nichita Stanescu

2009-03-31T03:00:00.000-07:00

Cântec de dor

Mă culcasem lângă glasul tău.

Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi

păstrau

tâmplele.Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.

Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat

nopţile.

Sau poate copilăria ta care a murit

undeva, sub cuvinte.

Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.

Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.

Erau tare îndărătnici

şi tu nu mă mai băgai de seamă.

Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.

Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.

Ori poate de drag şi de blândeţe.

Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.

Mă culcasem lângă glasul tău şi te

iubeam.

decembrie 1956

Abdicarea Tarului Nicolae al II-lea la 15.03.1917

2009-03-13T05:04:00.001-07:00

Si ca o razbunare a sortii, pe 15 martie 1917, cei 13 generali executati in Piata Mare din Arad vor avea o tirzie revansa. Tarul tuturor Rusiilor va abdica.

By the Grace of God, We, Nikolai II, Emperor of All the Russias, Tsar of Poland, Grand Duke of Finland, and so forth, to all our faithful subjects be it known:
In the days of a great struggle against a foreign enemy who has been endeavouring for three years to enslave our country, it pleased God to send Russia a further painful trial.
Internal troubles threatened to have a fatal effect on the further progress of this obstinate war. The destinies of Russia, the honour of her heroic Army, the happiness of the people, and the whole future of our beloved countrydemand that the war should be conducted at all costs to a victorious end.
The cruel enemy is making his last efforts and the moment is near when our valiant Army, in concert with our glorious Allies, will finally overthrow the enemy.
In these decisive days in the life of Russia we have thought that we owed to our people the close union and organisation of all its forces for the realisation of a rapid victory; for which reason, in agreement with the Imperial Duma, we have recognized that it is for the good of the country that we should abdicate the Crown of the Russian State and lay down the Supreme Power.
Not wishing to separate ourselves from our beloved son, we bequeath our heritage to our brother, the Grand Duke Mikhail Alexandrovich, with our blessing for the future of the Throne of the Russian State.
We bequeath it our brother to govern in full union with the national representatives sitting in the Legislative Institutions, and to take his inviolable oath to them in the name of our well-beloved country.
We call upon all faithful sons of our native land to fulfil their sacred and patriotic duty of obeying the Tsar at the painful moment of national trial and to aid them, together with the representatives of the nation, to conduct the Russian State in the way of prosperity and glory.
May God help Russia.

Istoria isi va continua cursul cu o noua Imparatie si un Tar-Rosu.

Indivisibiliter ac Inseparabiliter

2009-03-12T01:41:00.000-07:00

Revolutia Maghiara este pe 15 Martie ( 1848) iar Contrarevolutia Ungara pe 25 oct.1956.

Comunistii interpretau corect actiunile istorice. In ' 56 in Ungaria a fost o Contrarevolutie, o actiune impotriva sistemului revolutionar-comunist.
In 1848 a fost Revolutie, revolutie burgheza impotriva regimului Imperial Habsburgic.

La noi in '89 a fost o Miscare Contrarevolutionara care s-a manifestat prin revolta maselor impotriva :
1.Ceausescu
2.Dictaturii Comuniste
3.Sistemului ateist.
Contrarevolutia a luat nastere dupa 6 Martie 1945, imbracind diferite forme si manifestari.

A fost un fenomen global la nivelui intregii societati, cuprinzind toate categoriile sociale.
Ignorind termenul istoric(contrarevolutia) , diagnosticul, tratamentul a fost aplicat gresit. Mai nimeni nu doreste sa foloseasca termenul de Contrarevolutie.
Cu o singura exceptie: Nicolae Ceausescu la Tirgoviste

P.I. Ceaikovski, Mozartiana, op 61 - tema si variatiuni

2009-01-26T10:12:00.000-08:00

Dedicam aceata pagina Altetei Sale Imperiale, Marii Ducese Maria Vladimirovna, Seful Casei Imperiale Ruse, Imparateasa a tututror Rusiilor.

Spendid Concert simfonic

2009-01-17T03:25:00.000-08:00

al Filarmonicii Ploiestene joi 15 ianuarie.

Saint-Saens, concertu pentru pian nr.2, in sol minor si Dimitri Sostakovici concertul pentru vioara nr.1, in la minor.

solisti: foarte tinarul si talentatul pianist Dragos Dimitriu( nacut in 1991) si Maestrul Daniel Pdlovschi.

Orchstra simfonica a fost condusa de Ilarion Ionescu - Galati.

16 ianuarie 1936 Cricovii de iarna

2009-01-14T23:45:00.000-08:00

"Am umblat cu dânsul, în sus şi în jos, toată noaptea, pentru ca, spre dimineaţă, să nemerim tot în piaţa florilor, la Curtea-Veche. Lângă împrejmuirea bisericii cu turla verde, licărea sfioasă o lumină slabă care ne atrase. Cineva o aprinsese la căpătâiul unei moarte ce zăcea cuviincioasă pe o rogojină. Să nu mi se fi spus, n-aş fi crezut că era Pena Corcoduşa; cum aş fi putut recunoaşte în chipul acela blajin cu trăsuri gingaşe pe înspăimântătoarea furie de anul trecut? În zâmbetul buzelor ei învineţite şi în privirea ochilor săi rămaşi deschişi era o duioşie extatică; femeia care fusese nebună din iubire părea să fi murit fericită: poate că în acea scurtă clipă a sfârşitului, cuprinzătoare de veşnicii, i se arătase aievea mândrul cavaler-gard, în fiinţa căruia se răsfrângeau întrunite strălucirile a două cununi împărăteşti. Seara însoţeam până la graniţă pe un gentleman ras şi cu barbeţi scurţi, în ţinută elegantă de călătorie - un străin. Stam în vagonul restaurant la o masă, faţă în faţă, şi nu găseam să ne spunem unul altuia nimic. Noaptea pogorâse repede. Şi mi-am adus aminte de acela care încetase să mai fie, de omul ce-mi păruse un prieten de când lumea şi adesea chiar un alt eu-însumi, de Pantazi, când m-a întrebat ce s-ar putea să bem."

Blogu' lui Marius Stupu: Unui celebru jurnalist

2009-01-06T02:48:00.000-08:00

Blogu' lui Marius Stupu: Unui celebru jurnalist

Buna Dimineata la Mos Ajun !

2008-12-24T09:56:00.000-08:00

Craciun Fericit !

2008-12-24T09:47:00.000-08:00

Sper ca Lumina Bethleemului sa aduca pacea in sufletele noastre !

Azi iarna vrajbei noastre s-a 'ncheiat !

2008-12-09T03:39:00.000-08:00

John Norfolk duca, lordul Walter Perrers, Sir Eobert Brakenbury şi sir William
Brandon.
Să-i îngropaţi cu cinstea cuvenită: Vestiţi că iert pe-acei soldaţi fugari Ce se întorc supuşi să mi se-nchine; Uni-vom, apoi, roşul trandafir Cu trandafirul alb, precum jurarăm. Tu, Cer — prea des mîhnit de vrajba lor — Zîmbeşte azi, văzîndu-i în mănunchi! Au care trădător nu spune «amin»? Mult s-a rănit, smintită, Englitera; Ca orbii, fraţi cu fraţi s-au sîngorat; Da buzna tatăl să-şi despice fiul Şi îl silea pe fiu să-şi taie tatăl: Pe învrăjbiţii York şi Lancaster, Do cea mai cruntă vrajbă învrăjbiţi, Fă, Doamne, ca Elizabeth şi Kichmond — Urmaşi de drept ai viţelor regeşti —■ Acum, prin mila ta, să-i înfrăţească! Iar pruncii lor, prin voia ta, să dea Comoara păcii vremilor ce vin, Cu zile bune şi-nsorit belşug! Abate, Doamne, al trădării paloş. De-ar vrea să-ntoarcă vremi de sînge iar Şi-n rîu de sînge Anglia să plîngă! Nu guste pîine din a ţării spice Acel ce pacea ţării vrea s-o strice! Lăuntricul pîrjol s-a stins; învie Iar pacea; ţine-o, Doamne, pururi vie! (Ies.)
RICHARD AL Ill-LEA

CFR -Cluj- Bordeaux 1-2 4.11.MMVIII

2008-11-05T00:59:00.000-08:00

McCain- B.Obama 0-1

Ca sa se infirme pronosticul , mai mult dorit, decit gindit.

Sarja de la Robanesti

2008-10-29T04:25:00.000-07:00

Vrăjiţi parcă, într-o fantastică vâltoare, goneau ca o vijelie, ca un uragan, cu strigăte supraomeneşti. Păreau nişte năluci desprinse din abis, iar în strigătul lor de „Ura!“ se distingea fanatismul atavic, care îl împingea pe călăreţ la victorie sau moarte. Aşa a început şi s-a desfăşurat şi memorabila şarjă din triunghiul morţii, delimitat la 10/23 noiembrie 1916 de localităţile Robăneşti, Lăcriţa şi Pârşani, din vecinătatea Craiovei- Slatinei, la aproximativ cinci kilometri vest de Balş. Unul dintre cele mai interesante episoade ale eroismului cavaleriei olteneşti este descris chiar de cavaleristul Alexandru Filitti. Într-o notă a caietului său de campanie, prezentată în lucrarea „Epopeea Cavaleriei Române Robăneşti 1916“, avem să aflăm: „Era un moment în care inimile noastre băteau la unison, un moment înălţător, în care simţeam nevoia să ne depăşim pe noi, să săvârşim fapte ce întreceau obişnuitul. Privind la feţele pline de hotărâre ale călăreţilor, nu ştiam pentru ce să-i admir mai întâi: pentru neţărmuita lor dragoste de ţară sau pentru nebuna dispreţuire a morţii... Era ora 9.45. După ce călăreţii şi caii s-au orânduit, a urmat o scurtă şi impresionantă tăcere, o clipă de reculegere, un ultim gând pentru cei dragi. Cu revolverul în mână în capul unităţii, cu sergentul Donici alături, desfăşor plutoanele în linie cu intervale mari şi dădui comanda: «Pentru atac lancea în cumpănire, marş-marş!». În strigăte de «ura!», aplecaţi pe gâtul cailor, escadronul, ca un iureş, se năpusteşte asupra bateriei germane. Ajuns la creastă, văd cum ostaşii duşmani îngroziţi scot tunurile din poziţie şi se retrag în grabă în vale. Escadronul îi urmăreşte, dar un pericol neşteptat se iveşte/.../trei mitraliere/.../şi focurile unei companii de infanterie ce ocupaseră poziţie în şanţul şoselei. Primul lovit este locotenentul (Emil Mora). Întorcându-mi privirea, văd cum călăreţii şi caii cad ca spicele. Mai dau un ultim ordin: «Măriţi galopul!». Până atunci, sergentul Donici mai era în şa. La aproximativ 40 de metri de infanteria inamică sunt lovit în genunchi. Mai întorc o dată capul, dar nu mai văd în urma mea decât un singur cal, fără călăreţ...O grenadă face explozie, lovindu-mi calul şi ne prăvălim unul lângă altul, la 15 metri de ţinta noastră. Totul se sfârşeşte în câteva clipe... Aceasta-i epopeea şarjei de la Robăneşti, scurtă ca orice şarjă“. Escadromul 3 înceta să mai existe, dar şi bateria germană fusese scoasă din poziţie. Şi totuşi, cu ce scop? Mulţi cavaleri aveau să moară în acea luptă, în „acea deplină mulţumire a întregii vieţi“, cum o numea însuşi căpitanul Alexandru Filitti. Rămân faptele lor de arme înscrise cu decenii în urmă pe câmpul de onoare al cavaleriei române.

Crâmpeie de viaţă
Rănit fiind, căpitanul Filitti aştepta să plece spre Spitalul din Craiova. Îl acel moment a sosit generalul von Kunhne, comandantul Corpului 54 Armata germană, care i-a adresat câteva cuvinte pentru a aduce omagiul său actului de temerară vitejie pe care-l considera o nebunie: „Am executat un ordin“, a răspuns căpitanul Filitti, cu mândrie . „Şi apoi eu cred că mi-am îndeplinit misiunea, deoarece tunurile dumneavoastră nu se mai află în poziţie“. Impresionat, generalul german a ordonat ca bravul ofiţer român să fie transportat la spital cu propriul său automobil. Lângă targa pe care se afla întins căpitanul Filitti a fost adus, puţin mai târziu, şi lt. Iulius Roşca, rănit grav în piept, la gât şi la picioare. „Spune-mi, dragă Roşca, de ce ai venit la şarjă? Nu aveai nici o obligaţie s-o faci“. Răspunsul nu a întârziat să apară. „Era prea frumos, domnule căpitan“. Sublime cuvinte! Ele caracterizează îndeajuns sufletul călăreţilor români în acea şarjă supremă de la Robăneşti.

Profesorul Ionel Turcin

„Epopeea cavaleriei române Robăneşti 1916“.

Sen.Obama and Sen.McCain

2008-10-29T03:07:00.000-07:00

Nu cred ca Senatorul Barak Obama va cistiga laegerile in 4 nov.

Sistemul electoral american- cistigatorul ia tot- face ca raportul dintre votul popular si numarul de electori sa fie disproportionat de cele mai multe ori.

John McCain, candidatul republican ,pe linga atuurile personale este avantajat de criza financiara americana.

Sper ca GOP sa dea noul presedinte.

Judecata Anei

2008-09-24T02:55:00.000-07:00

La judecata poetilor, Ana va trebui sa ofere marul de aur unui dintre cei 3 mari.

lui Vadim?

Inchinare

Avem un barbat intre noi si lumina

ne luam din luminile ochilor sai

e bland ca amurgul sfintind Bucovinasi aprig ca Oltul vuind printre vai

pamantul acesta l-a dat, intr-o iarna

asa cum da iarba dintai, prevestindschimbarea la fata a firii si-a vechei

suflari romanesti cu peceti de argint.Si multe zapezi l-au albit pe la tample

si-atatea adanci nedreptati l-au durut

taind pentru noi partii largi catre viata

el steagul de foc tot mai sus l-a tinut

astfel si-a urmat Ceausescu, sau Iiescu sau Basescu destinul

cu-o dragoste vie de oameni in piept

astfel nu mai mira pe nimeni ca astazi

e falnic stejar si carmaci intelept.

sau Adrian :

Iubiţi-vă pe tunuri!

Iubiţi-vă până le veţi hodorogi,

Până le veţi scoate din funcţiune,

Iubiţi-vă aruncând din mâini

Tot ce vi se-ntâmplă s-aveţi în mâini,

Actele voastre, banii voştri, oglinzile,

Chiar şi această carte care nu are decât meritul

Că aparţine unui om

Care în viaţa lui, deşi n-a avut norocul

Să facă dragoste pe nici un tun,

sau poate lui Mircea !

Am iubit urite dar destepte

si frumoase fără capatii,

n-am avut inbirea cea dintii

n-a avut rabdare să m-astepte.

Ingerul ca unghia intoarsa

mi-a crescut în carne dimpotriva,

mi-ati adus la nastere coliva

si la groapa dric cu cioc de

barza.

Zilele bolesc pe-aici ca anii,

anii - zilieri trecuti prin ferma.

Va uitarati cu binoclu-n sperma

cum vislesc stramosii mei,

tiganii.

Haida-de! De-a lungul si de-a latul

m-ati vinat când nu eram acasa.

Chiar si-acum când stau intins pe masa

eu sositul rid de eu plecatul.

Ana blinda Ana:

Abia incepusem sa simt

Ca undeva-n rarul vazduh

Zapada se va opri deodata,

Abia incepusem sa stiu

Ca nu mai poti sa te ascunzi

De ochii mei avizi sa vada,

Abia zaream cum se depune

O linie limpede pe crestet,

Tremuratoare-n par si moale

Pe genele-ti clipite-abia,

Abia-ndrazneam sa cred ca ai tai sunt

Umerii desenati in aer

Cu fara de sfarsit zapadaSi-a tale-aripile tradate

De nemaicontenita nea.

As fi putut sa te ating,

Dar mi-era teama sa nu scutur
De pe faptura-ti nevazuta

Conturul nesperat de clar,

As fi putut sa te invat

Pe dinafara pentru clipaCand,

intetindu-se ninsoarea,

Vei disparea cu spaima iar...

Veti disparea de la televizor, de la televizor, din parlament din parlament si din SMC

Poate Marul ii va reveni lui Adrian , pentru o poza pe talger de Revelion, tinindu-l in gura

Hachitele domnului prezident

2008-09-22T04:32:00.001-07:00

Nici nu a inceput bine "Operatiune de informare in masa cu privire la votul uninominal" ca PD_L-ul lanseaza un nou proiect politic : Parlament unicameral.

dl Emil Boc de la tribuna formatiunii pe care o prezideaza propune o noua reforma politica: o singura camera. Dupa stiinta mea acesta acesta af fi o garsoniera.

Democratia parlamentara inseamna printre altele si Parlament bi-cameral.

La noi, in vremuri moderne, de la Cuza Voda incoace s-a observat ca este mai bine sa fie 2 camere.

Camera Deputatilor si Senatul au asigurat Romanie o democratie functionala in cadru Monarhiei Constitutionale.

Marea Adunare Nationala (1947_1989) dupa cite ne amintim, era un fel de Parlament unicameral.

Depinde cum privesti istoria sau de unde: de la rachitele sau din Codrii Vlasiei

Subiectul sistemului politic si de guvernare fiind vast, de ce nu ne propune dl Boc si Kritocratia, Domnia Sa putind ocupa cu brio rolul Judecatorului -Sef de stat

Cu plecaciune , al Domniilor Voastre

Launcelot Langstaff, Esq. & mai ales Others

Toamna

2008-09-17T03:52:00.000-07:00

Ion Minulescu
Cu toamna în odaie

Mi-a bătut azi-noapte Toamna-n geam,

Mi-a bătut cu degete de ploaie...

Şi la fel ca-n fiecare an,

M-a rugat s-o las să intre în odaie,

Că-mi aduce o cutie cu Capstan

Şi ţigări de foi din Rotterdam...

Am privit în jurul meu şi-n mine:

Soba rece,

Pipa rece,

Mâna rece,

Gura rece,

Doamne!... Cum puteam s-o las să plece?

Dacă pleacă, cine ştie când mai vine?

Dacă-n toamna asta, poate,

Toamna-mi bate

Pentru cea din urmă oară-n geam?

"Donnez-vous la peine d'entrer, Madame..."

Şi femeia cu privirea fumurie

A intrat suspectă şi umilă

Ca o mincinoasă profeţieDe Sibilă...

A intrat...Şi-odaia mea-ntr-o clipă

S-a încălzit ca un cuptor de pâine

Numai cu spirala unui fum de pipă

Şi cu sărutarea Toamnei, care mâine

O să moară... vai!...Bolnavă de gripă...

CERN GENEVA

2008-09-16T03:41:00.000-07:00

CERN, Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire, este cel mai mare laborator de accelerare şi studiere al particulelor elementare din lume, situat în suburbia nord-vestică a Genevei, chiar pe graniţa dintre Elveţia şi Franţa. Convenţia internaţională privind fondarea CERN a fost semnată în 1954 pe 29 septembrie. Numărului iniţial de 12 state semnatare i s-au adăugat altele, astfel încât numărul ţărilor membre este în prezent de 20.
Funcţia primară a complexului CERN este de a furniza acceleratoare de particule elementare şi alte tipuri de infra-structuri necesare fizicii particulelor de energii înalte. La CERN au fost realizate numeroase experimente de diferite tipuri implicând colaborarea inernaţională.
Despre celebrul LHC
These tests will prepare the LHC for the first circulating beam on 10 September at the injection energy of 450 GeV. Once stable circulating beams have been established they will be brought into collision, and the final step will be to commission the LHC’s acceleration system to boost the energy to 5 TeV per beam – the target energy for 2008. The decision to run the LHC at 5 TeV rather than 7 TeV this year is related to the need to re-train the superconducting magnets in the tunnel to reach the nominal field after some "de-training" occurred during transport and installation. (Wikipedia)http://ro.wikipedia.org/wiki/CERN

Romania isi aduce contributia sa in proiectele Consiliului European pentru Cercetari Nucleare

Toţi: Da! La chestiune! La chestiune!

2008-09-15T00:54:00.001-07:00

Si eu impartial ca toti romanii nu pot sa nu -mi pun o intrebare. Ce asemanare exista intre Elena Ceausescu si Claudia Schiffer. Urmind logica d-lui Boc, as spune : nici una!

Atunci ce diferenta?

Urmarind interviul dlui Florin Calinescu luat supermodelului german, as raspunde: nici una.

Un interviu luat tov.Elena ar fi fost poate mai sexy.

Dar sa trecem la Chestiune cum ar zice dl ILCaragiale un antiliberal notoriu si monstrous.

Salutam dorinta dl.Calinescu a a intra in viata politica. As sugera sa nu candideze in Arges din ratiuni legate de numele Domniei Sale.

Dl Florin Calinescu poate deveni pentru liberali ceea ce a fost Caragiale pentru Conservatori.

Marius si Big bankul

2008-09-10T05:17:00.000-07:00

Ce legatura poate exista intre experimental atomic care a avut loc astazi si a ingrozit intreagul Univers si Doru Octavian Dumitru?

Foarte simplu.!!Este vorba de 2 scoli.O scoala a savantilor atomisti si una a inginerilor instalatori din Institutul de Constructii Bucuresti (zisi si closetari)

Senatorul conservator, fost pdist M.M absolvent de instalatii este impotriva testului. Si este impotriva datorita costurilor.Domnia Sa a organizat o piketare a sediului UE din Bucuresti din motive finaciare.Ma gindesc ca comisia i-ar raspunde domnului senator si ar incerca sa-ii explice experimental stiintifiic.Ar fi cea mai buna demonstratie a termenului eternitate.
Apropos si dl Doru Octavian Dumitru este absolvent de instalatii cam in aceasi peioada cu dl senator.

Romania si Ungaria , destine comune, istorii paralele

2008-09-08T04:30:00.000-07:00

Blessed are the poor in spirit,For theirs is the Kingdom of Heaven.

Blessed are those who mourn,For they shall be comforted.

Blessed are the meek,For they shall inherit the Earth.

Blessed are those who hunger and thirst for righteousness,For they shall be filled.

Blessed are the merciful,For they shall obtain mercy.

Blessed are the pure in heart,For they shall see God.

Blessed are the peacemakers,For they shall be called children of God.

Blessed are those who are persecuted for righteousness' sake,For theirs is the Kingdom of Heaven.

Cele 8 Fericiri , Asa cum anticipam intr-un precedent articol, Presedintele Romaniei i-a fost conferit Colanul de Mare Cavaler al Ordinului Suveran de Malta de catre Eminenta sa Marele Maestru Fra' Matthew Festing, OBE , TD, DL ( intregul titlu:His Most Eminent Highness Fra' Matthew Festing, Prince and Grand Master of the Sovereign Military Hospitaller Order of St. John of Jerusalem, of Rhodes and of Malta, Most Humble Guardian of the Poor of Jesus Christ )

Unul dintre cele mai inalte decoratii , crucea Malteza este inminata numai suveranilor sau presedintilor de state cu merite deosebite in apararea Credintei Crestine.

Daca Amiralul Horthy a posedat acest ordin, Presedintele Romaniei, capitan in marina romana , i s-a acordat acest inalt ordin.

Am avut privilegiul sa fiu primit intr-o audienta particulara de Excelenta Sa ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, regretatul ambasador Jean (Ion) Soneriu. Era decanul de virsta al tuturor ambasadorilor care au fost vreodata (1995 ).

Pro fide, Pro Utilitate Homnium

2008-09-03T00:09:00.000-07:00

http://luceafarul-romanesc.com/atitudini/adrian-botez-scrisoare-deschisa-domnului-mircea-dinescu-ânu-scuipati-peste-harul-lui-dumnezeu-poeteâ/

Simpaticul Print Negru, poetul care vrea sa zboare este nasul politicii romanesti.

Nominalizeaza prim-ministrii si face guverne. II mai vira in traista domnului Iliescu o butelca de vin, si dlui Constantinescu un ministru. Face si reface ziare, este Inchizitorul Sef al CNSAS-ului si sade la taifas cu domnii Stelian Tanase si Emil Hurezeanu.

E drept in ultima aparitie TV la Realitatea, era cam adormit,..dar aceasta nu l-a impiedicat sa-si exprime totala desconsideratie vis-a-vis de Monarhie si dl Radu Duda. Ce rau ii pare ca nu a gasit dl.Dinescu macar o aluzie la adresa sotului Principesei. Si iauzi bre , daca vine Monarhia el pleaca in Bulgaria!. Oare acum a devenit si bulgar domnul Dinescu.

Si cind te gindesti ca am fost camarazi la TS si nu TR. si chaiar la SMC. si nu SMS.

Despre Mircea Simpaticul Tanasica acest Francoise Villon al poeziei romanesti si Gorica Pirgu al jurnalisticii :

Zice dl Gabriel LII ceanu.

"Mircea Dinescu este simbolul şi purtătorul de sens al mahalalei contemporane la români. El o reprezintă în viaţa de zi cu zi, dar deopotrivă o hrăneşte şi o potenţează la televizor sau în revista porno-politică Plai cu boi, născută din această mahala şi întreţinând-o, la rândul ei, cu fast, abjecţie şi talent."

si un sarman preot de tara :

http://luceafarul-romanesc.com/atitudini/adrian-botez-scrisoare-deschisa-domnului-mircea-dinescu-ânu-scuipati-peste-harul-lui-dumnezeu-poeteâ/

Fac apel la reziduurile amintirii dvs., ale onoarei dvs. de Poet: nu scuipaţi peste harul lui Dumnezeu!!! Lăsaţi „berbecuţii” în pace, că nu v-a poruncit Dumnezeu să fiţi Măcelarul lui Băsescu, Tăriceanu et Comp.!!!
Nu mai staţi la taraba târfelor şi la sfatul de noapte al tâlharilor…Încercaţi să vă amintiţi (dacă mai sunteţi în stare…) de MIRACOLUL „VIZITĂRII” DVS. DE CĂTRE LUMINA SFÂNTULUI DUH AL INSPIRAŢIEI POETICE…Poate că, dacă veţi trezi, în mijlocul tenebrelor actualului dvs. suflet de împrumut, nostalgica amintire a AUTENTICEI DVS. MISIUNI TERESTRE - vă veţi îngrozi cât de departe şi rătăcit de porunca lui Dumnezeu sunteţi…
Faceţi, vă rog, această ultimă încercare…Poate vă va reuşi… – iar generaţia mea, deja ajunsă în pragul senectuţii, va mai apuca să vadă răsărind mândrul Luceafăr, pe cerul României…Cine ştie?!
prof. dr. (şi poet…) ADRIAN BOTEZ

Box-Georgian Popescu Romania Dorobantu , inca o victorie

2008-08-15T03:02:00.000-07:00

Sportivul Georgian Popescu,ploiestean, s-a calificat, vineri, în sferturile de finală ale categoriei 60 kg din cadrul turneului de box de la Jocurile Olimpice de la Beijing, după ce l-a învins la puncte, scor 14-4, pe mexicanul Francisco Javier Vargas, informează site-ul oficial al competiţiei.
Popescu va boxa, marţi, în sferturi, cu cubanezul Yordenis Ugas, care a trecut în optimi, scor 10-2, de italianul Domenico Valentino.

Bravo George, vrem o medalie de aur !

The seagull

2008-08-14T08:22:00.000-07:00

lonely seagull flies the winds

Majestic... soaring...gliding wings

A single screech sounds from the sky

Come fly with me... come here and fly

My spirit floats to be a part

I feel the beating of its heart

My soul, one with this bird of sea

Now knows the meaning to fly free

I feel the winds caress my soul

And soar the streams without a goal

My being trembles of delight

A treasure I received tonight

The seagull's flight of soaring high

The gift of what it means to fly

Cine este printul Negru?!!

2008-08-13T12:11:00.000-07:00

Printul Negru, Edward, fiul cel mare al Regelui Edward III, s-a nascut la Woodstock Palace, Oxfordshire in 15 iunie 1330, duce de Cornwell si apoi Print de Wales, isi capata numele in urma Bataliei de la Crecy. Cunoscut sub numele de Edward de Woodstock, Printul Negru va fi invocat mult, mult mai tirziu, de un tinar poet roman nascut in orsul libertatii.

Regele , batrinul rege Edward III, va fi imortalizat de William Shakespeare in piesa Edward the Third.

Piesa se joaca la Bucuresti, la National, avindul in rolul principal( EdwardIII), pe Maestrul Ion Caramitru.

Woddstock 1969- Bucuresti 1989.

Revansa tirzie

2008-08-13T12:03:00.000-07:00

La 1 august '43, USAirforce ataca Ploestiul in trei formatii compacte, reusind in duminica neagra sa distruga un numar infim de tinte militare, cauzind in schimb un mare numar de distrugeri colaterale.

Replica vine destul de tirziu, cind, concetateanul nostru, tinarul pugilist Georgian Popescu cat. 60 kg. ii administreaza americanului Ali Sadam, trei reprize naucitoare de pumni.

Bravo George, Dorobantu' bate Bronxul ! 11 August 2008 la Pekin.

CONFIDES THAT EVERY MAN WILL DO HIS DUTY

2008-07-17T06:18:00.000-07:00

Pentru o Victory viitoare ! 2008& 2009

"If your Lordship will permit me to substitute the confides for expects the signal will soon be completed, because the word expects is in the vocabulary, and confides must be spelt," His Lordship replied, in haste, and with seeming satisfaction, "That will do, Pasco, make it directly."

Caldura mare..

2008-07-08T10:07:00.000-07:00

"Termometrul spune la umbră 33 de grade Celsius... Sub arşiţa soarelui, se opreşte o birje, în strada Pacienţei, la numărul 11 bis, către orele trei după-amiaz'. Un domn se dă jos din trăsură şi cu pas moleşit s-apropie de uşa marchizei, unde pune degeteul pe butonul soneriei. Sună o dată... nimic; de două, de trei... iar nimic; se razimă în buton cu degetul, pe care nu-l mai ridică... În sfârşit, un fecior vine să deschidă.

În tot ce urmează, persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal şi plin de dignitate.

Domnul: Domnu-i acasă?

Feciorul: Da, dar mi-a poruncit să spui, dacă l-o căuta cineva, c-a plecat la ţară.

D. : Dumneata spune-i c-am venit eu.

F. : Nu pot, domnule.

D. : De ce?

F. : E încuiată odaia.

D. : Bate-i să deschidă.

F. : Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat.

D. : Care va să zică, a plecat?

F. : Nu, domnule, n-a plecat.

D. : Amice, eşti... idiot!

F. : Ba nu, domnule." ILC

Ii admir pe cei care pe aceste calduri mai pot scrie ceva. Banuiesc ca au poate o mare vointa si /sau aer conditionat. Moi nu am nici una nici cealalta.

Facind totusi un efort.. zic si eu cu privire la viitoarele alegeri parlamentare...vom trage invataturi din rezultatele lor. Nu ar fi bine sa alegem senatorii pe liste? I-am oferii si dl.Ion Iliescu si celorlalti leaderi posibilitate de a fi alesi fara sa se arunce in jocul meschin al colegiilor.

Eugen Ionescu si amatorii de teatru

2008-06-17T07:06:00.001-07:00

Hello,Ati citit/vazut/ascultat "Rinocerii" de Eugen Ionesco? Pe scurt e vorba de niste oameni normali care se transporma in... rinoceri; este catalogat ca "teatru absurd".Totusi, absurd sau nu, nu stiu de ce observ "rinocerii" si in viata de zi cu zi.

yes :Berenger - an average citizen in a nameless French city - is not interested in the fact that rhinoceros are on the loose. This causes him to quarrel with his friend Jean and his attractive secretary Daisy outside a grocer's shop. The argument continues with many local joining in - these include the grocer and his wife, a waitress and a housewife, a cafe owner, an old gentleman, a waitress and a logician. The group try to reason the events that are happening around them. The results are understandably chaotic.
In the local government office where Berenger works he witnesses that the staff are gradually turning into rhinoceros.
Eventually Berenger finds out that Daisy and he are the only human beings left. To his surprise Daisy then too turns into a rhinoceros. Berenger concludes he will then fight against all the rhinoceros...

Zile aniversare buni prieteni .
Actori in viata de zi cu zi .

• Tout est perdu, fors l'honneur , Pavia 1524

2008-06-02T04:56:00.000-07:00

Le billet du roi transmis, au lendemain de la terrible défaite, à sa mère, la duchesse d'Angoulême, devenue régente du royaume, a été réduit pour la postérité à quelques mots bien frappés. Pourtant ce billet a bel et bien été écrit. En voici le texte exact :

« Madame, pour vous faire savoir comment se porte le reste de mon infortune, de toutes choses ne m'est demeuré que l'honneur et la vie qui est sauve. »

Bucuresti 2 iunie MMVIII

29 Mai 1453

2008-05-27T22:34:00.000-07:00

Άλωση της Κωνσταντινούπολης

Άλωση ονομάζεται η πτώση της Κωνσταντινούπολης από τους Οθωμανούς υπό την ηγεσία του Μωάμεθ του Β', η οποία έγινε την Τρίτη, 29 Μαΐου 1453 σημειώνοντας το τέλος της Βυζαντινής Αυτοκρατορίας.

1055 de ani de suferinta

Happy Birthday !

2008-05-22T04:52:00.000-07:00

1. Ich weiß nicht, was soll es bedeuten,Daß ich so traurig bin,Ein Märchen aus uralten Zeiten,Das kommt mir nicht aus dem Sinn.Die Luft ist kühl und es dunkelt,Und ruhig fließt der Rhein;Der Gipfel des Berges funkelt,Im Abendsonnenschein.
2. Die schönste Jungfrau sitzetDort oben wunderbar,Ihr gold'nes Geschmeide blitzet,Sie kämmt ihr goldenes Haar,Sie kämmt es mit goldenem Kamme,Und singt ein Lied dabei;Das hat eine wundersame,Gewalt'ge Melodei.
3. Den Schiffer im kleinen Schiffe,Ergreift es mit wildem Weh;Er schaut nicht die Felsenriffe,Er schaut nur hinauf in die Höh'.Ich glaube, die Wellen verschlingenAm Ende Schiffer und Kahn,Und das hat mit ihrem Singen,Die Loreley getan.

Manolache Costache Epureanu

2008-05-19T01:07:00.000-07:00

" Manolache Costache Epureanu (n. 22 august 1820, Bârlad; d. 7 septembrie 1880, Wiesbaden, Germania) a fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri: în 1870 (1 mai - 26 decembrie) şi în 1876 (6 mai - 5 august). Manolache Costache Epureanu a studiat în Germania, la Heidelberg, Berlin, Gottingen şi Jena. La această ultimă universiate şi-a susţinut, în 1839, doctoratul în drept. Întors în ţară, după o scurtă perioadă în care a locuit la Paris, s-a implicat în mişcarea de opoziţie împotriva politicii domnului Mihail Sturdza, mişcare aflată la originile revoluţiei de la 1848. Printre participanţii la aceasta avea să se afle şi Manolache Costache, motiv pentru care a fost întemniţat şi apoi trimis la către Turcia, sub escortă, împreună cu alţi cinci revoluţionari. A evadat la Galaţi, rămânând în exil, apoi, până în 1849, când a revenit în Moldova.
După 1856, s-a implicat în luptele pentru Unire, în calitate de membru al Divanului Ad-hoc din Moldova (1857) şi al Adunării Elective a Principatului (1858). Cariera sa a luat o nouă întorsătură după alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Între 27 aprilie 1859 şi 3 aprilie 1860, Manolache Costache a fost prim ministru în Moldova, calitate în care a făcut primii paşi către înlăturarea privilegiilor fiscale, a coordonat secularizarea averilor mănăstirilor neînchinate (chinoviilor), a luat măsuri de modernizare a armatei (înfiinţarea unui batalion de geniu) şi a încercat înfiinţarea unor instituţii de credit (bancă naţională şi credit funciar). Între 14 iulie 1860 şi 14 aprilie 1861 a devenit singurul prim ministru moldovean al Ţării Româneşti. Aici a elaborat un interesant proiect de înfiinţare a unei Bănci Naţionale, cu capital majoritar privat, dar controlată de stat. Conflictul cu Adunarea Legislativă munteană a făcut însă ca, la 14 aprilie 1861, cabinetul său să primească un vot de blam şi să fie dat în judecată, printre altele, pentru presupuse nereguli în alegeri şi abuzuri în administraţie. El a fost achitat de către Înalta Curte de Casaţie Şi Justiţie, la 18 septembrie 1862.
Dacă în perioada 1859 - 1861 Manolache Costache Epureanu a fost principalul colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza, el s-a îndepărtat treptat de acesta, apropiindu-se de conservatori. Dupa detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866, el a devenit unul dintre principalii lideri ai acestora. Majoritatea conservatoare din Adunarea Constituantă convocată în 1866 pentru a adopta prima constituţie internă a ţării l-a ales, astfel, preşedinte al acesteia. În 1870, el a devenit prim ministru, neputând însă a se menţine din pricina tulburărilor interne cu care s-a confruntat. În guvernul Lascăr Catargiu, el a devenit, tot pentru o scurtă perioadă (28 octombrie 1872 - 31 martie 1873), ministru al justiţiei, funcţie din care s-a retras după ce Adunarea Deputaţilor şi Senatul au votat înfiinţarea unui Institut de Credit Funciar cu capital autohton (Manolache Costache susţinea înfiinţarea acestuia cu sprijinul capitalului străin). Conflictul cu mai mulţi lideri conservatori, inclusiv cu primul ministru Lascăr Catargiu, l-a făcut pe Epureanu să se întoarcă spre liberali. În 1876, el a devenit, astfel, primul şef de guvern reprezentând Partidul Naţional Liberal, înfiinţat în 1875. S-a retras însă repede din această funcţie, dezaprobând punerea sub acuzare de către Camera Deputaţilor a majorităţii miniştrilor fostului cabinet conservator. Din 1878. Manoalche Costache a început să se apropie, din nou, de conservatori. Această apropiere a fost nu doar reuşită, dar politicianul a căpătat suficientă autoritate în rândul lor ca, la 3 februarie 1880, el să devină primul lider al Partidului Conservator şi autorul primului program politic al acestuia."

Prin urmare MCE ramine leadrul fondator al PC, partid care va dispare din scena politica prin greseala Partidului Liberal. Vor aparea taranistii, si inaintea loc peceristi.

128 M C E

2008-05-15T10:19:00.000-07:00

"Bîrlad
128 de ani de la moartea lui Manolache Costache Epureanu

Manolache Costache Epureanu s-a născut la 19 septembrie 1824, şi deşi nu se cunoaşte cu exactitate localitatea natală, se ştie că a avut "rădăcini" în comuna Epureni şi în "tîrgul" Bîrlad. Conducerea Academiei Bîrlădene, societate culturală cunoscută la nivel internaţional, a declarat anul 2005 drept "Anul Manolache Costache Epureanu", deschis cu ocazia "Sărbătorii Teiului" în comuna Epureni. Mîine, Academia Bîrlădeană, în colaborare cu Primăria Bîrlad, va organiza, cu ocazia comemorării a 125 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui om politic, simpozionul "In memoriam Manolache Costache Epureanu (1824-1880)". Luni, începînd cu ora 12, la mormîntul lui Manolache Costache Epureanu din Cimitirul "Eternitatea" din Bîrlad va avea loc o slujbă de pomenire. "Manolache Costache Epureanu a fost unul dintre primii politicieni români care s-a aflat în prima linie a paşoptiştilor, a pregătit şi organizat Unirea Principatelor Unite, fiind de trei ori prim-ministru – o dată al Moldovei şi de două ori al României, în perioada 1860–1876. A fost organizator şi moderator al coaliţiei de la Mazar-Paşa, constituită din grupările liberale şi conservatoare din România, care s-a finalizat prin crearea primului partid politic, PNL, la 24 mai 1875. A murit în Germania, în anul 1880, şi a fost înmormîntat la Bîrlad", ne-a spus dna Elena Monu. (A.B.)"
articol preluat din Evenimentul Ro.

P.s. Blazonul familiei Kostake este postat pe Blog
MCE a fondat Partidul Consrvator in 1880, Partid care inca nu isi gaseste un continuator in peisajul politic romanesc

"Tine minte 3 cuvinte....

2008-05-11T12:54:00.000-07:00

..Mircea Cosma ...presedinte."
Exista un pic de adevar in afirmatia dl.Mircea Cosma, candidatul PSD la presedentia CJ Prahova.
Dupa presedintele Romaniei si Primarul General al Capitalei, dl.Cosma, daca va fi ales , va trbui sa obtina al 3 nr de voturi . Si de aici mai departe nu sunt decit 2 pasi. sau unul.
Talleyrand prezentind Primului Consul, Bonaparte, decretul prin care se instaura imperiul ii spune acestuia : " Sire am vrut sa fiu primul care Vi Se adreseaza cu Majestate !".

Mult succes dl Mircea !

10 Mai- Ziua Monarhiei Romane

2008-05-10T06:55:00.000-07:00

Speranta intr-o Romanie Renascuta !

Once... En gång på en tid.. upon.. Una volta.. a time

2008-05-02T09:20:00.000-07:00

A fost odata ca niciodata.....fara toape si ..cum va spuneam...a fost o data...

O seara obisnuita la Club

2008-05-01T04:41:00.000-07:00

O seara obisnuita la Jockey. si anume:
dl.Silvan Ionescu
dl Liviu Carp
...
dl Mugur Caracas
dl CBS exclus din club
Dnii care joaca Bridge.. Vlasopol, Cherciu,...
Regretatul DomnRadu Beldiman, secretarul Clubului.
Regretatul Domn Alexis Catargi

tineri domni.....
Domnul Alexandru Pappia,(Sud)
Dl.Vasile Capsa cu tigara aprinsa mai tot timpul
Dl Radu Ionescu
Dl Istate Micescu(filul av.Istate Micescu.)
Moi meme cu camera si..
tabloul, fotografia celui ce a Refondat Clubul , Domnul Manole Filitti.

E primavara !

2008-04-28T04:42:00.000-07:00

Si cimpul cu flori asteapta stropii de ploaie,..e primavara....

http://uk.youtube.com/user/Gogulancelot

2008-04-25T23:27:00.000-07:00

http://uk.youtube.com/user/Gogulancelot

Mon Cher- i- lor, daca doriti sa vedeti Dimbu river ce trece prin NE rep of ploiesti apasati pe linc.

24 Aprilie 1957

2008-04-24T03:22:00.000-07:00

http://www.equinox.ro/

http://www.davidjonline.com/intro.html

Fie că sunteţi un investitor strategic, fie o companie în căutarea unui sediu sau o familie care doreşte o nouă locuinţă, Equinox este cea mai bună adresă pentru a vă atinge sau depăşi obiectivele cu costuri minime, în cel mai scurt timp şi fară stres.
Totodata, Equinox este cea mai bună adresă către succes financiar şi profesional, pentru orice persoană talentată şi cu spirit de iniţiativă, care este în căutarea unei cariere pline de provocări şi reuşite în domeniul imobilar. ...si toate acestea ,....datorita dlui Sorin Tilimpea distinsul universitar..si prieten rabdator al glumelor mele, nesarate de cele mai multe ori.

La multi si fericiti ani Sorine!

Gheorghe Zamfir cinta pe naiurile facute de Marin Baban

2008-04-22T00:29:00.000-07:00

Zamfir marele nostru muzician si maestrul naiului isi cinta sideralelele sale compozitii pe un nai facut de dl Baban Marin.

La Multi ani Maestre Gheorghe Zamfir !

Llanto por Ignacio Sánchez Mejías..

2008-04-21T12:23:00.000-07:00

http://www.tinet.org/~picl/libros/glorca/gl002700.htm

La Feria de Abril.

Tinerilor mei prieteni,....

2008-04-21T10:35:00.000-07:00

Vechilor mei vecini.

Start in campanie!!

Agape, flori , lalele

2008-04-20T10:21:00.000-07:00

Fiind o zi speciala, Floriile sau Intrarea Domnului in Ierusalim, ar fi trebuit sa caut mai multe texte din Scriptura,....

CAP. 13

Dragostea şi bunurile ei.

1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.

2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

Mat. 7, 22. 1 Ioan 2, 9.

3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.

Mat. 6, 1.

4. Dragostea îndelung rabdă ; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.

Pild. 10, 12. 1 Petr. 4, 8. 1 Cor. 8, 1. Filip. 2, 3.

5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

Rom. 15, 1.

6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.

Sir. 6, 5. Gal. 6, 2.

8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa ; darul limbilor va înceta ; ştiinţa se va sfârşi ;

9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.

Sir. 24, 28; 42, 28; 43, 37. 2 Cor. 5, 7.

10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.

Ps. 16, 15.

11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil ; judecam ca un copil ; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.

Evr. 5, 13.

12. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă ; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.

1 Ioan 3, 2. 1 Cor. 8, 2. Filip. 3, 12. 2 Tim. 2, 19.

13. Şi acum rămân acestea trei : credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea

THE FIRST EPISTLE OF PAUL THE APOSTLE TO THE
CORINTHIANS

CHAPTER 13

Paul extols the high status of charity—Charity, a pure love, excels and exceeds almost all else.

1 Though I speak with the tongues of men and of angels, and have not ^acharity, I am become as sounding brass, or a tinkling cymbal.

2 And though I have the gift of ^aprophecy, and understand all ^bmysteries, and all knowledge; and though I have all faith, so that I could remove mountains, and have not charity, I am nothing.

3 And though I bestow all my goods to feed the ^apoor, and though I give my body to be burned, and have not charity, it profiteth me nothing.

4 ^aCharity ^bsuffereth long, and is ^ckind; charity ^denvieth not; charity vaunteth not itself, is not puffed up,

5 Doth not behave itself ^aunseemly, seeketh not her ^bown, is not easily ^cprovoked, thinketh no evil;

6 Rejoiceth not in ^ainiquity, but rejoiceth in the ^btruth;

7 Beareth all things, believeth all things, hopeth all things, endureth all things.

8 Charity never ^afaileth: but whether there be prophecies, they shall fail; whether there be tongues, they shall cease; whether there be knowledge, it shall vanish away.

9 For we know in part, and we prophesy in part.

10 But when that which is perfect is come, then that which is in part shall be done away.

11 When I was a child, I spake as a child, I understood as a child, I thought as a child: but when I became a man, I put away childish things.

12 For now we see through a ^aglass, ^bdarkly; but then face to face: now I know in part; but then shall I know even as also I am known.

13 And now abideth ^afaith, ^bhope, ^ccharity, these three; but the greatest of these is charity.

Imi este teama ca nu am nici o idee despre limba greaca sau cum ar trebui tradus charity in romaneste...exista o istorie povestita de Mintuitor ucenicilor sai, despre saracul Lazar.Este edificatoare..

Sarbatoarea Floriilor 20.04.2008

2008-04-18T03:24:00.000-07:00

Glasuri de bucurie,Laude şi rugăciuni,Din cântarea gurii vieŞi a chimvalurilor struni...Iudeea slobozităPoate-şi cânta izbăvirea?Roma [1] poate-i biruităŞi venitu-i-a pieirea?Împăratul cel puternic,Aşteptat cu nerăbdarePoate vine falnic, mareLa norodul său nemernic? [2]Drumul dinspre GalileeaTună-n vuiete de glasuri,Parcă toată IudeeaA uitat a ei necazuri...Şi mulţimea zgomotoasăMerge-n valuri de lumină,Aşteptând pe căi pietroaseRămurele de măslină...Poarta mare din cetateS-a deschis de dimineaţă,Gloate vii şi bucurateIese-n mâine cu verdeaţă,Şi-a lor veselă ,,osană"...Prin împrejurimi răsună...Calea cea galileeanăCu Împăratul le-mpreună...,,Bucură-se Cel Ce vineÎntru Dumnezeu la noi,Cel Ce lumea cu-a Lui mâineSlobozeşte de nevoi;Şi-n blagosloviri trăiascăAl Davidului Fecior,Ce-a venit să izbăvească,Ce-a venit Mântuitor!"
*
Glăsuiri de bucurie,Laude şi rugăciuni,Din cântarea gurii vieŞi a chimvalurilor struni, --Ele oare ce înseamnă?Din măria pământeascăNu-i căzută Roma-Doamnă,Şi pierirea vrăjmăşeascăÎi departe. ÎmpăratulPăcii, nu al biruirii,Vine blând acuma, iată-L,Spre măria răstignirii.Nu-i înconjurat de slavăPământească, pieritoare,Ci prin sânge câştiga-vaSlava-n veci judecătoare.Izbăvi-va nu moşiaIudeilor de dănii: --Lumea toată — de robia,De-njosirile sătănii.Vine un voinic, cu gloataDe vânjoşi leghionari [3], --Merge-ncet, smerit, în roataUcenicilor păscari;Şi cetatea, ce-L primeşteNu un scaun de-mpărat, --Cruce, spini îi pregăteşte,Chipul cel însângerat...Dar şi răstignit pe cruceEl trăi-va-n vecinicie:Ucenicii Lui vor ducePretutindeni veste vieDe iubire şi dreptate,Şi de mila cea frăţeascăŞi vor boteza noroade,Ţările să le sfinţească...
*
Glăsuiri de bucurie,Laude şi rugăciuni,Din cântarea gurii vieŞi a chimvalurilor struni...Drumul dinspre GalileeaTună-n vuiete de glasuri;Parcă toată IudeeaA uitat a ei necazuri;Şi mulţimea zgomotoasăMerge-n valuri de lumină,Aşteptând pe căi pietroaseRămurele de măslină...

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim de Alexei Mateevici

AFIRMA-TE ROMANE/ ROMANCO!!????

2008-04-17T21:54:00.000-07:00

Gloriosul Partid conservator al marilor oameni politici si de cultura romani, cum ar zice unii , Partidul conasilor: Emanuil Costake Epureanu, Lascar Catargiu, PPCarp, Cantacuzino zis si Nababul, Titu Maiorescu, Nicu Filipescu, Take Ionescu, Alecu Marghiloman, I.C.Filitti, Florescu, Lahovari , etc are in Romania postdecembrista un serios si demn continuator: PUR-PC.

Leader al acestui partid de dreapta este doamna Daniela Popa.

Si vorba unui agrabil/dezagrabil(decind cu Boborul) concitadin al meu, de ce sa nu avem si noi leaderii nostrii numai Englitera sa aiva :

Pe linga biografia D-nei Thatcher, publicam si biografia D-nei Popa ( nu cunosc numele de domnisoara, scuzele mele)

Margaret Hilda Thatcher, Baroness Thatcher, LG, OM, PC, FRS (née Roberts; born 13 October 1925) is a British politician who served as Prime Minister of the United Kingdom from 1979 to 1990 and Leader of the Conservative Party from 1975 to 1990. She is the first and to date only woman to hold either post.
Born in Grantham in Lincolnshire, England, she went on to read Chemistry at Somerville College, Oxford. She was selected as Conservative candidate for Finchley in 1958 and took her seat in the House of Commons the following year. Upon the election of Edward Heath in 1970, Thatcher was appointed Secretary of State for Education and Science. In 1974, she backed Sir Keith Joseph for the Conservative party leader, but after falling short he dropped out of the race Thatcher entered herself and became leader of the Conservative party in 1975. Among other things, she defiantly opposed the Soviet Union and her tough-talking rhetoric gained her the nickname the "Iron Lady". As the Conservative party maintained leads in most polls, Thatcher went on to become Britain's Prime Minister in the 1979 General Election
Thatcher's tenure as Prime Minister was the longest since that of Lord Salisbury and was the longest continuous period in office since the tenure of Lord Liverpool who was Prime Minister in the early 19th century. She was the first woman to lead a major political party in the UK, and the first of only three women to have held any of the four great offices of state. She currently has a life peerage as Baroness Thatcher, of Kesteven in the County of Lincolnshire, which entitles her to sit in the House of Lords. During her tenure as Prime Minister she was said to need just four hours' sleep a night.[
Orders and honours
Since her resignation, Thatcher has remained active in the politics of the United Kingdom, as well as the world. She was raised to the House of Lords by the conferment of a life peerage as Baroness Thatcher, of Kesteven in the County of Lincolnshire in 1992; she did not take a hereditary title. By virtue of the life barony, she entered the House of Lords. Thatcher had already been honoured by the Queen in 1990, shortly after her resignation as Prime Minister, when awarded the Order of Merit, one of the UK's highest distinctions. At the same time it was announced that her husband, Denis Thatcher, would be given a baronetcy, which was confirmed in 1991 (ensuring that their son Mark would inherit a title). This was the first creation of a baronetcy since 1965. In 1995, Thatcher was raised to the Order of the Garter, the United Kingdom's highest order of Chivalry.

Daniela Popa
Date biografice:
§ Data si locul nasterii: 8 mai 1956, Targoviste, judetul Dambovita;
§ Starea civila: divortata - 2001, doi copii:

§ Daniel - economist, master Integrare europeana;
§ Camelia - economist (studii economice in limba engleza), master Integrare europeana.
Studii si specializari:

§ 1981 - inginer, Universitatea din Brasov, Facultatea de Tehnologia Constructiilor de Masini;
§ 1984 - specializare la Institutul Politehnic Traian Vuia din Timisoara;
§ 1992 - curs postuniversitar "Marketing si investitii", ASE, Bucuresti;
§ 2001 - curs postuniversitar "Eficienta si risc in activitatea firmei", ASE, Bucuresti;
§ 2001 - bursa Comisia Europeana / Parlamentul European;
§ 2005 - doctor in economie, Relatii Economice Internationale, ASE, Bucuresti;
§ 2006 - curs de "Securitate si buna guvernare", Colegiul National de Aparare, Bucuresti;
§ 2007 - master Managementul sectorului public, UGP, Ploiesti;
§ 2007 - master Securitate si aparare nationala, Universitatea Nationala de Aparare "Carol I", Bucuresti;
§ 2007 - doctorand Stiinte militare si informatii, Universitatea Nationala de Aparare "Carol I", Bucuresti.
Activitate profesionala:

§ 1981 - 1984 - inginer stagiar SARO - Targoviste;
§ 1984 - 1990 - profesor-inginer la Liceul industrial SARO - Targoviste;
§ 1990 - 1992 - inspector de specialitate - Prefectura Dambovita (Biroul Investitii);
§ 1990 - 2000 - deputat;
§ 2001 - expert Consiliul Legislativ - Serviciul de relatii internationale, protocol si presa;
§ 2002 - 2004 - consilier Benefica S.A.;
§ 2004 - prezent - deputat.
Activitate politica:

§ Nu am fost membru PCR;
§ 1990 - 1997 - membru fondator FSN/FDSN/PDSR;
§ 1997 - 2000 - secretar general adjunct ApR;
§ 2002 - 2004 - membru in Biroul permanent PUR;
§ 2003 - 2004 - membru in Biroul politic PUR;
§ 2004 - sef cancelarie, presedintele PUR;
§ 1990 - 2004 - director de campanie alegeri locale si parlamentare la nivel judetean si central;
§ 2004 - lider al Grupului parlamentar al PC (PUR) din Camera Deputatilor;
§ 2004 - prezent - membru in Biroul Politic al PC (PUR);
§ 2004 - 2007 - vicepresedinte Camera Deputatilor;
§ 2007 - prezent - secretar Birou Permanent.
§ 2008 – prezent Presedinte Partidul Conservator
Functii, activitati intr-o organizatie din administratia publica centrala sau locala:
§ 1990 - 1991 - inspector de specialitate (Biroul de investitii) - Prefectura judetului Dambovita.
Functii, activitati parlamentare anterioare:

§ 1990-1992 - deputat FSN.
§ 1992-1996 - deputat FDSN/PDSR;
§ 1996-2000 - deputat PDSR;
§ 1992-2000 - membru in Comisia pentru politica externa a Camerei Deputatilor;
§ 1996-2000 - membru in Grupul de prietenie Romania-Belgia;
§ 1992-2000 - initiatoare a 20 propuneri legislative.
Functii, activitati in organizatii internationale:

§ 1992-1999 - membru in Comisia permanenta a Parlamentului Romaniei la Adunarea Internationala a Parlamentarilor de Limba Franceza (A.I.P.L.F.);
§ 2006 - membru in Delegatia permanenta a Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara EuroMediteraneana (APEM).
Activitate publicistica, stiintifica, in foruri academice:

§ "Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana: o optiune ireversibila", Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 2006;
§ "Pagini de parlamentar", Editura Xpress, Bucuresti, 2007;
§ "Pasi pe nisip", Volumul I, Editura Xpress, Bucuresti, 2007;
§ „Spaţiul Sud-Est European în contextul globalizării”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională (Secţiunea 2: Geopolitică, geostrategie şi istoria artei militare), Volumul I, Editura UNAp, Bucureşti, 2007;
§ articole aparute in publicatii de specialitate (Tribuna Economica, Palatul de Justitie etc);
§ peste 60 de initiative legislative.

Glasul strabunilor ne cheama la origini !

Ali Baba si cei 41 de .....prefecti

2008-04-13T08:25:00.000-07:00

Cu siguranta pozitia prefectilor va deveni incomoda dupa ce presedintii Consiliilor judetene vor fi alesi uninominal.

Guvernul ar trebui in acest caz sa faca o noua impatire administrativa a teritoriului prin infiintarea -prefecturilor- prefecturi ce ar urma sa cuprinda 3-4 sau 2 judete. Subprefectul ar raspunde de un judet.

S-ar pastra o autonomie locala prin existenta judetelor, dar s-ar obtine zone administrative mai mari, cerinta a dezvoltarii economice si integrarii europene a Romaniei.

Ce frumos a fost.... ce frumos ar fi .......

2008-04-11T08:16:00.000-07:00

The prairie blows the grasses

And whips the horse’s mane.

They travel, horse and rider,

Through the sea of amber grain

Hills roll by, and clouds pass

But steady are the horse’s hooves

Upon the wind blown grass

As they travel, horse and rider

There is no trail that they follow

No path that can be seen

There they travel, horse and rider

Upon the endless blowing green

si traducerea Dlui Lt. Giovanni Drogo

Il prairie salta le erbe
e sbatte il mane del cavallo.
Viaggiano, cavallo e , cavallerizzo
attraverso il mare delle colline ambrate
del grano rotoli vicino e le nubi passano
ma si reggono sono gli zoccoli del cavallo sull'erba
saltata vento come viaggiano, cavallo ed il cavallerizzo
là è traccia che non seguono percorso
che possa essere visto che là viaggiano,
il cavallo ed il cavallerizzo
sul verde di salto infinito

Scumpirea painei .. si remedii vechi....

2008-04-11T08:07:00.000-07:00

Daca este sa avem circ, atunci piinea sa fie ieftina precum prestatia unor alesi ai poporului..

Citez din Istoria Bucurestilor un capitol care ar putea fi de folosinta viitorului Primar al Bucurescilor sau al oricarui alt oras din Vechiul Regat.

"......încă un fapt părintesc al unui boier mare, vornicul Tudorache Văcărescu. El funcţiona ca ministru de Interne, şi o deputaţiune de brutari pun 300 de galbeni austriaci într-o pungă de mătase şi se duc la Minister, de cer audienţă. Ministrul îi primi, şi ei începură a spune că au mai scumpit pâinea cu patru parale, fiindcă s-a scumpit grâul, rugându-se a-i lăsa liberi să vândă astfel, fără a li se face cişniu (ceea ce va să zică proba ce se făcea totdeauna brutarilor şi măcelarilor când scumpeau pâinea sau carnea, ca să vadă guvernul pe ce sumă poate să dea voie a se vinde aceste două alimente la popor). Iată cum se făcea proba. Se cumpăra de la obor grâu de calitatea întâia, din două din judeţele Prahova, Ialomiţa, Ilfov şi Vlaşca, plătindu-se preţurile cu care-l puteau vinde românii care-l aduceau până aci în Capitală; se curăţa, se măcina, să preţuiau târâţele, chiria prăvăliei, cantitatea lemnelor la încălzitul a două cuptoare, simbria lucrătorilor, sarea, preţul cumpărătoarei grâului, transportul grâului şi hrana vitelor, lăsându-pe ca profit brutarului şi măcelarului câte două parale de jimblă şi câte patru parale la ocaua de carne, astfel din două cuptoare, cu zi cu noapte, a una mie pâini de cuptor, rămânea brutarului, profit net, 4 000 parale, care fac 100 lei pe zi.
Hotărându-se în chipul acesta preţul pâinii, cel ce se abătea de la preţul stipulat de către Comisia de cişniu, sau da lipsă la cântăreala pâinii de o ocă, în cap, era pedepsit cu luarea mărfii. În vechime, până la Regulamentul din 1830, se ţintuiau brutarii de zgârciul urechei, la uşa prăvăliei, pentru o zi întreagă, şi i se jefuia pâinea lipsă, care se împărţea la săraci sau se trimitea arestaţilor la puşcărie; de la Regulament încoace, nu se mai ţintuiau brutarii, ci se amendau numai cu hrăpirea pâinei. S-a văzut Grigorie Vodă Ghica călcând singur prăvăliile brutarilor celor mari, având cântarul (tereziile) cu el, în caleaşcă, şi vai brutarului aceluia ce îndrăznea să-şi bată joc de public. De aceea, de la 1809 până la 1820 s-a vândut pâinea cu 8 parale ocaua şi carnea 12 parale, de la 1820 până la 1830, 12 parale pâinea şi 16 parale carnea, şi, treptat, urcându-se, n-au trecut niciodată aceste două alimente, de a întâia trebuinţă a poporului, peste maximum de 25 de parale jimbla şi 20 parale pâinea, iar carnea peste 50 parale maximum şi 40 parale minimum. Iată dar folosul ce aducea cişniu şi lipsa ce se aduce la toţi săracii, acum, când comerţul acestor două articole s-a lăsat a fi liber.
Aşadar, să ne întoarcem la deputaţiunea brutarului trimisă de corporaţie (isnaf) la vornicul Teodor Văcărescu. Vornicul le răspunse:
— Nu pot, creştinilor, să asupresc poporul şi să las să vindeţi pâinea cum vreţi, că e o nedreptate şi ne bate D-zeu.
Deşi Văcărescu era de un temperament foarte iute, aşa că i se zicea Văcărescu Furtună, totuşi în momentele acelea, aflându-se numai în libadee, cu fesciorul în cap, răspunse foarte blând; însă când văzu pe unul din brutari că îi mai repetă, cerându-i favoarea şi scoţând din sân punga cu galbeni, pe care o puse pe masă, se repede atunci moş Tudorache ca un fulger, ia punga de gură şi începe să plesnească pe toţi brutarii pe piept, pe umeri, pe obraji, pe capete şi spinare, strigând:
— Hoţilor şi tâlharilor!"..

Parca as crede ca au fost si demnitari cinstiti in Walahia

BUCURESTI , O ISTORIE VIITOARE

2008-04-10T02:49:00.000-07:00

Lt.-colonel D. Papazoglu
Către domnii cetitori
Ştim toţi şi cunoaştem că răposaţii noştri părinţi şi moşi, când scriau evenimentele petrecute în ţară şi prin oraşe, le scriau şi le însemnau pe scoarţele cărţilor şi, mai adesea, pe scoarţele cărţilor bisericeşti; ştim iarăşi şi cunoaştem că ţara noastră cea plină de evenimente şi prefaceri a avut numai patru, cinci leatopiseri, apoi şi istoriografi pe Cantemir, pe Şincai, pe Tăut, pe Radu logofătul Greceanu şi, mai târziu, pe Fotino. Ei bine, aceşti toţi ce ne-au arătat şi ce au putut a ne arăta au fost colecţionate tot după scoarţele cărţilor sau din diferite terfeloage pe care însemnau românii, mai cu osebire preoţii şi grămăticii vlădicilor, câte vreun eveniment important de nenorocire sau norocire ce se întâmpla prin oraşe şi prin ţară, astfel dar această cronică a descrierei Capitalei noastre să o priviţi ca o colecţiune făcută de mine de prin diferite manuscrise, leatopiseţe, după scoarţele cărţilor bisericeşti vechi, din care posed în biblioteca mea o colecţiune enormă, apoi peste toate aceste descrieri cu întreruperi, vă rog a citi cu atenţiune acele ce am adăugat, văzute în Capitală de părintele meu, care a murit în etate de 90 ani, şi de mine, care mă aflu astăzi în etate de 81 ani, şi facă cerul ca să vie peste scrierea mea şi alţi români spre a mai colecţiona şi a ne scrie cele văzute de d-lor şi de părinţii d-lor. Datorie dar am avut şi eu ca să le arăt toate cititorilor acestei cronice, fie istoria cu continuaţie şi fără continuaţie.
Fieşcare cu ce poate şi cum poate să ajute ţara sa,
Cu ştiinţă şi sudoare, ba şi chiar cu viaţa sa.
D.P.

Am marea placere sa joc bridge, la Club, cu dl.Barbu Slatineanu, nepotul colonelului si profesorului Barbu Slatineanu, mort in inchisorile regimului comunist.

Lt.Col.Papazoglu strabunul acestor distinsi domni avea sa scrie o Istorie a orasului Bucuresti, istorie pe care o recitesc cu multa placere in orele mele libere.

As dorii si eu sa ma adresez Domniilor Lor, Domnii cetitori cu un indemn asemanator.

Incep dara, cu un apel domnilor primari viitori, in cele ce urmeaza.

Constante universale....si relative

2008-04-08T01:14:00.000-07:00

Cu siguranta Constantele universale sunt cu sau fara voia nostra prezente inainte ca Dumnezeu sa fi creat universul material ( The wisdom of God is deep, and His knowledge far surpasses the wisdom of man. ...) Holly Bible, Proverbs.

Pentru romani, Quintusul este o valore prin care se masoara constanta in politica.

1 Q = 1000 sau M quintusi.

1/Q= 1 Stolo = inconstanta in politica, subdiviziuni : 1 Stolo = 10 bocs

Values of important constants
2002 CODATA recommended values
Name
Symbol and formula
Numerical value
Power of ten and unit
Relative uncertainty

Velocity of light in vacuum
2.997 924 58
108 m·s–1
(exact)

Magnetic field constant
4p = 12.566 370 614…
10–7 N·A–2
(exact)

Electric field constant
8.854 187 817…
10–12 F·m–1
(exact)

Gravitation constant
6.6742(10)
10–11 m3·kg–1·s–2
1.5·10–4

Political -constant
Quintus- - qonstant
100 p.c.
1000 quintusi 1
Exact

Political –in-constant or traseism
1/ Q = 1 sto. lojean
1000 bocs
s /W
Fluctuant

Rydberg-constant
1.097 373 156 8525(73)
107 m–1
6.6·10–12

Ratio of proton rest mass to electron rest mass
1 836.152 672 61(85)

4.6·10–10

Avogadro-constant
6.022 1415(10)
1023 mol–1
1.7·10–7

Faraday-constant
96 485.3383(83)
C·mol–1
8.6·10–8

Boltzmann-constant
1.380 6505(24)
10–23 J·K–1
1.8·10–6

Stefan-Boltzmann-constant
5.670 400(40)
10–8 W·m–2·K–4
7.0·10–6

Contras in Istoria Romaniei.

2008-04-07T23:54:00.000-07:00

NU, este foarte greu de rostit, mai ales daca esti ploestean/ ploiestean, si o intorci ca la Ploesti !

Aceste afirmatii categorice au fost rostite de foarte putini oameni politici romani. Am putea aminti pe conu Lascar Catargiu.

Cind , în 1889, principele mostenitor Ferdinand voia s-o ia de sotie pe Elena Vacarescu, domnisoara de onoare a reginei Elisabeta (Magazin istoric, nr. 7/1992, 6/1995). Reactia liderilor politici din toate partidele a fost prompta si a împiedicat casatoria. Presedintele Consiliului de Ministri, Lascar Catargiu a declarat categoric: "Maiestate, aiasta nu se poate!", dar daca printul Ferdinand doreste cu orice pret sa se însoare cu domnisoara Vacarescu, atunci o poate face ca simplu "particoler", nu ca mostenitor al Coroanei României. Printul a renuntat la intentia sa si în decembrie 1892 s-a casatorit cu principesa Maria de Edinburg (Magazin istoric, nr. 11/1996).

Dar si< NU>-ul, hotarit impotriva bombei cu neutroni, clamat de tov.N.Ceausescu.

Dar cel mai scurt NU a fost rostit de dl.Mircea Ionescu Quintus in Parlamentul Romaniei cu ocazia votului Konstitutiei din 1991, constitutie ce abroga Constituţia din 21 august 1965.
Replicind Fesene-ii ca parlamentarii UDMR-isti voteaza contra cu K, dl Mircea a votat Contra cu Q. !!.

England expects that every man will do his duty - Nelson la Trafalgar

2008-04-07T01:04:00.000-07:00

England expects that every man will do his duty - Wikipedia, the free encyclopedia

Romania asteapta ca fiecare sa-si faca datoria !

Wow.. ce cuvinte mari ! De ce nu ! Fiecare cu ceea ce Dumnezeu l-a inzestrat ; Fiecare cu ceea ce guvernul l-a dotat; Fiecare spre binele tuturor !

Drept la tinta !

2008-04-06T07:26:00.000-07:00

Arme si munitii

Din cele mai veghi timpuri cea mai veche arma a fost arcul.
Poate de accea , prima asociatie sportiva s-a numit : "Societatea de dare la semn"

Si cum semnul nostru este sageata, suntem prin urmare arcasi !

Imnul Arcaşilor
de Vasile Batrânac:

Copii cu suflete curate
cuprinsi de sfanta-nfiorare
cantati cantarea biruintei
arcasi de-ai lui Stefan cel Mare!

Eroilor ce se jertfira
zdrobind armatele barbare,
prinos le-aduceti prin cantare,
traiasca Romania Mare!

Tresar in cripte voievozii,
caci lanturile seculare
sunt rupte si din cer se-aude:
traiasca Romania Mare!
Patruns de maretia vremii
din Bucovina pan-la mare
juram ca vom lupta cu totii,
arcasi de-ai lui Stefan cel Mare!

http://www.bow-man.net/game.html

pentru timpul liber antrenati-va pe acest link

4 APRILIE 1944 - TRISTA ANIVERSARE

2008-04-03T00:30:00.000-07:00

Atacurile aeriene au demarat la 4 aprilie 1944. Primul atac a vizat capitala, cind aproximativ 150-170 de bombardiere B-24 Liberator au atacat, în 5 valuri, între orele 13,45-14,15 puncte considerate strategice.
. Atacul aerian a coincis cu momentul culminant al crizei prin care trecea sectorul sudic al frontului sovieto-german, ca urmare a ofensivei sovietice lansate în această parte a frontului şi a luat prin surprindere totală atât autorităţile cât şi populaţia Bucureştiului.
Raidul a vizat distrugerea reţelei feroviare, ţinta predilectă fiind zona de nord-vest a capitalei. Au fost lovite atelierele C.F.R. şi Gara de Nord, dar şi alte obiective fără importanţă militară: de exemplu, au fost lovite hotelurile Splendid şi Athenée Palace. Numărul victimelor, conform datelor oferite de documentele maghiare şi germane, s-a ridicat la aproximativ 2.000 de morţi şi răniţi.
A doua zi, 5 aprilie 1944, aproximativ 200 de bombardiere de tip B-24 Liberator şi B-17 Flying Fortress au atacat, în cinci valuri eşalonate, între orele 14,30-15,15, oraşul şi rafinăriile din Ploieşti.
Acest atac a provocat pagube neînsemnate în cadrul rafinăriilor estimările germane, efectuate imediat după atac, arătau că avariile produse erau mai reduse în comparaţie cu bombardamentul din 1 august 1943 şi că producţia normală putea fi restabilită într-un timp foarte scurt în schimb, oraşul Ploieşti a suferit distrugeri materiale considerabile. Deşi rafinăriile au reuşit să supravieţuiască atacului din 5 aprilie 1944, totuşi, reprezentanţii Reich-ului acreditaţi la Bucureşti nu au ezitat să tragă un serios semnal de alarmă, atrăgând atenţia conducerii superioare germane asupra vulnerabilităţii regiunii petrolifere în mod deosebit a rafinăriilor şi asupra pericolului reprezentat de atacurile aeriene inamice care, neîndoielnic, aveau să urmeze:
Raidurile executate la 4 aprilie asupra capitalei şi la 5 aprilie asupra oraşului Ploieşti şi a rafinăriilor au reprezentat cele mai puternice acţiuni militare de acest gen din luna aprilie, chiar dacă cele două obiective au mai fost bombardate - fără a suferi, însă, pagube însemnate în această lună, mai exact la 15, 21 şi 24 aprilie 1944. Atacurile aeriene au vizat şi alte obiective, în primul rând centrele industriale, porturile la Dunăre, nodurile de comunicaţii etc.
Astfel, la 15, 16 şi 21 aprilie 1944, a fost bombardat Turnu Severin, fiind lovite grav portul, instalaţiile portuare, gara, distrugerile fiind apreciabile: tancuri cu benzină incendiate, parcul de vagoane şi locomotive distrus în proporţie de 2/3
Iar la 16 aprilie a fost rândul Braşovului să suporte efectele bombardamentelor, suferind pierderi materiale şi umane însemnate, fiind lovite grav gara, anexele şi fabricile din zonă
Dacă în luna aprilie bombardamentele au fost executate de către aviaţia americană, pe timp de zi, noutatea lunii mai o constituie bombardamentele efectuate deopotrivă pe timp de zi şi pe timp de noapte, cele de zi fiind întreprinse de aviaţia americană, iar cele de noapte de către R.A.F.
În afara obiectivelor atacate în cursul lunii aprilie, ca Ploieşti, Braşov, Bucureşti, Turnu Severin şi care sunt bombardate în continuare, pe lista ţintelor atacate se regăsesc obiective care nu erau foarte importante din punct de vedere economic sau militar, ca de exemplu: Piteşti şi Craiova. De asemenea, se mai poate remarca faptul că atacurile aeriene, începând cu luna mai, se succed cu o frecvenţă mult mai mare iar numărul avioanelor participante creşte semnificativ fiind însoţite de aviaţia de vânătoare, la unele raiduri luând parte peste 500 de avioane. Ca şi în luna aprilie, cele mai des atacate obiective au rămas: Ploestiul si zona petrolifera adiacenta .

Oare nea Popa stie despre aceste fapte?.

Ce crede nea Popa ! este el deplin convins ca noul primar va avea suficiente resurse
intelectuale sa aminteasca populatiei aceste trecute fapte ? si lamentarile lui nea Popa pot continua la infinit conf benzilor desenate imprastiate de activistii politici ai candidatului autor de prospecte- program electoral.

Concluzia, veche decind lumea valaha: o nenorocire nu vine niciodata singura !

O capitala fara hipodrom, Bucuresti

2008-04-01T02:03:00.000-07:00

Membrii Jockey Clubului au construit la Baneasa, Hipodromul care a fost mindria capitalei Romaniei.

Inaugurat in 1908, pe locul oferit de primarul de atunici, liberalul Nicolae Fleva, dupa proiectul arhitectului I.D.Berindei, Hipodromul Baneasa (proprietatea Jockey Clubului) va gazduii totate marile intreceri de galop si va oferii protipendadei bucurestene terenul unde isi putea etala eleganta.

Alaturi de vicepresedintele clubului Alexandru Marghiloman, in acest proiect s-au aflat George Moruzii, Mihai Marescu, N.Bleremberg, si multi altii.

Sper ca noul primar general al capitalei, tot un liberal, sa construiasca un nou hipodrom, inlaturind Bucurestiul din pozitia singulara de capitala far un hipodrom.

"Glory is fleeting, but obscurity is forever"

2008-03-27T00:10:00.000-07:00

cum bine spunea Napoleon.

Se implinesc astazi 27 martie , 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei.

Alexandru Marghiloman s-a deplasat la Chisinau si a primit in numele Regelui , actul solemn al Sfatului Tarii, de unire cu Romania.

Alexandru Maghiloman s-a nascut la Buzau in 4 iulie 1854 si a parasit, discret, viata pe 10 mai 1925.
A fost un gentleman desavirsit, mare crescator de cai, Doctor in Drepta la Paris, parlamentar, ministru in guvernele conservatoare si Prim Ministru intre Martie-Noiembrie 1918.
A salvat Regatul Romaniei de la dezintegrare si a realipit Basarabia la Tara Mama.
A raspuns cu demnitate si curaj celor care prin “noroc mare “ il acuzau de tradare.
A ramas credincios pina la moarte Dinastiei si Tronului R.omaniei.
Vicepresedinte al Jockey Clubului, conu Alecu Marghiloman a fost proprietarul celei mai mari crescatorii de cai pe care a avut-o Romania.

Cafeaua fiarta in rom va ramine cu numele sau, iar Zori de Zii isi va transmite genele multor generatii de atunici si pina cind un regim bolsevic a fost instalat la putere. Certitudine schimbarii va fi atunci cind frumosul Hipodrom de la Baneasa va fi reconstruit.

Lt. Giovanni Drogo

"Forgive your enemies, but never forget their names." - John F. Kennedy

La Multi Ani Alteta !

2008-03-25T22:36:00.000-07:00

Fie ca Bunul Dumnezeu sa va binecuvinteze cu Harul si Puterea Sa , pentru a servi poporului roman !

Sa traiti Pricipesa Mostenitoare si Custode al Coroanei Romaniei !

http://ro.wikipedia.org/wiki/TrÄiascÄ_Regele

http://ro.wikipedia.org/wiki/Principesa_Margareta_de_RomÃ¢nia

8 Adar

2008-03-20T04:08:00.000-07:00

Alexandru Macedonski - 14 martie 1854

Noaptea de mai

"Astfel: fiindca apogeul la care sufletul atinge

Cind poarta cintece-ntre aripi da nastere la razvratiri,

Se poate crede ca vreodata ce e foc sacru se va stinge

Si muzele ca vor ramine amagitoare naluciri ?

Vestalelor, cind in picioare altarul vostru s-afla inca,

Si primavara cind se-ntoarce si astazi ca si alte dati,

Si perschimbat cind nu se afla pamintul falnic intr-o stinca,

De ce v-ati reurca in sfera abstractelor seninitati ?

Inchisa daca va e lumea, recoboriti-va-ntre roze

Parfumele din mai inalta reinnoite-apoteoze,

Si-n noaptea blonda ce se culca pe cimpenesti virginitati

Este dorul-mpreunarii dintre natura renascuta

S-atotputerea Veciniciei de om abia intrevazuta.

Veniti : privighietoarea cinta, si liliacul e-nflorit;

Cintati : nimic din ce e nobil, suav si dulce n-a murit.

Simtirea, ca si bunatatea, deopotriva pot sa piara

Din inima imbatrinita, din omul reajuns o fiara,

Dar dintre flori si dintre stele nimica nu va fi clintit,

Veniti : privighetoarea cinta si liliacul e-nflorit.

Se poate crede ca vreodata ce e foc sacru se va stinge,

-Cind frunza ca si mai inainte sopteste frunzei ce atinge ?

Cind stea cu stea vorbeste-n culmea diamantatului abis,

Izvorul cind s-argintuieste de alba luna care-l ninge,

Cind zboara freamete de aripi in fundul cerului deschis ?

...Vestalelor, daca-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze,

E cerul inca plin de stele, si cimpul inca plin de roze,

Si pina astazi din natura nimica n-a imbatrinit...

Iubirea, si prietenia, daca-au ajuns zadarnicie,

Si daca ura si tradarea vor predomni in vecinicie...

Veniti : privighietoarea cinta, si liliacul e-nflorit."

Priviti ! Privighetoarea cinta...,

2008-03-20T03:37:00.000-07:00

Si domnul Mircea este ne-dummy-rit !!

Cu siguranta Sistemul Republican are avantajele sale, dar..si multe inconveniente.

fiind crestin datoria mea/ a noastra este sa ne rugam pentru regi si imparati si inalti dregatori.

Nu pot comenta in nici un registru activitate presedintelui si, cu atit mai mult, a membrilor familiei Domniei Sale :"Caesar non supra gramaticos" sau ar zice ceilalti “Ego sum rex Romanus et supra grammaticam”, depinde de pozitia fiecaruia.

Spredeosebire de sistemul monarhic, unde membrii familiei regale/imperiale au sarcini bine definite , la noi membrii familiilor prezidentiale nu au nici un fel de statut, putind liber sa decida ce discoteca sau club sa frecventeze, cum sa se imbrace sau cum sa vorbeasca.

In Marea Britanie este o competitie care pe care sa prezideze cit mai multe societati crestine, culturale, de binefacere etc.; etc..

La noi, fiind d-na Nina Iliescu la o virsta inaintata nu a mai fost aleasa prezidenta de comisii sau comittii.s.a.m.d.

O singura si remarcabila exceptie : doamna Mihaela Geoana.

Domnia Sa conduce Societatea de Cruce Rosie Romana, fiind si presedinta unei fundatii filantropice de lupta impotriva cancerului.

Acest exemplu, singular de altfel, ar trebui urmat de cei ce ocupa viata publica din tarisoara noastre.

Legatura cu versurile macedonskiene : privighetoarea= nightingale = Florance Nightingale , precursoare serviciilor de Cruce Rosie , restul, citate din domnu Iliescu.(http://en.wikipedia.org/wiki/Florence_Nightingale

19 Martie MIQ

2008-03-19T00:14:00.000-07:00

M-am laudat intotdeauna cu aceasta fotografie a domnului Mircea Ionescu Quintus, realizata de dorulet in Palatul Culturii, sediul provizoriu al Rep. of Ploesci.

Sunt mai multe simboluri si semnificatia lor, foarte simpla de altfel, ramine multora ascunsa.

I. In fundal este afisul realizat de dl Mihai Vasile cu ocazia lansarii in 19888 sau 1989 a romanului dl MIQ, "Citatie pentru un necunoscut"

II. Cheia enigmei, simbolul de mai tirziu al Conventiei Democrate si Ochiul semnul electoral al PNT-CD se afla in centrul afisului.

III. Citatie ptr. un necunoscut, apelul pe care CDR-ul l-a facut PNL de a se realatura coalitie... etc.;etc..

IQ = 1000

2008-03-17T23:30:00.000-07:00

Cu siguranta , cel mai mare coeficient de inteligenta al romanilor, il poseda dl.Quintus, Ionescu Mircea.

II dorim ilustrului si venerabilului nostru concetatea, cu ocazia zile de nastere a Domniei Sale, Multa sanatate si multe succesuri in activitatea politica si literara!

La multi ani !

IQ= 1000 (M)

2008-03-17T23:17:00.000-07:00

La multia ani domnule Ionescu Quintus Mircea

Fara tagada PNL-ul a avut presedintele cu cel mai mare coeficient de inteligenta IQ, si anume = 1000 M.

La aniversarea celor 91 de ani, ii dorim celebrului nostru concetatean si presedinte : Multa sanatate si suces-uri in activitatea politica si literara !

Un roman care îşi aşteaptă autorul
"Dinastia Quintus. O familie care apare miraculos în protipendada românească din perioada Unirii Principatelor, cu ascensiune rapidă în viaţa economică, politică, socială şi culturală a ţării unde deţine un loc prioritar până în prezent. Bizară, bogată în personalităţi de excepţie şi în evenimente spectaculoase şi dramatice, ar putea să fie subiectul unui roman al generaţiilor de felul Casei Buddenbrook a lui Thomas Mann sau, ca să venim mai pe aproape de tipul romanului Comăneştenilor al lui Duiliu Zamfirescu.
Un roman de dragoste în stil „La belle epoque”
Era în perioada de înflorire a regatului României când parcă Bunul Dumnezeu luase chiar în mâinile Lui destinul acestei ţări. În straturile superioare şi de mijloc ale societăţii domnea bunăstarea materială cu o serie întreagă de implanturi care se pot numi cultură, civilizaţie, eleganţă, bonton, călătorii în străinătate, salon, club select, cazinou, pension, ofiţeri spilcuiţi, muzică, teatru, echitaţie, bugetari, stăpâni pe post şi, în general, bine plătiţi, monedă naţională forte cu acoperire în aur, oraşul cu „trăsuri, femei cochete şi cu fete încălţate cel puţin”, picior de Paris, „trăiască regele în pace şi onor!”. Pe acest fond, o aventură erotică în lumea bună nu putea să nu devină un scandal de zile mari. Un tânăr avocat, frumos, ambiţios şi cu veleităţi literare, pornit pe drumul strălucit al lui Delavrancea, Tache Ionescu şi Toma Stelian, face o pasiune oarbă pentru o actriţă, vedetă pe scenă şi ispititoare în toate cele. Dragoste cu năbădăi, amor neprotejat, un copil din flori, care sporeşte scandalul. Legitimarea acestei relaţii duce la dezmoştenirea fiului rătăcitor, care pierde, printre altele, şi o moşioară de nu mai puţin de 400 de ha. Dar un unchi cu inima mare îi ia sub aripa sa şi le oferă, deocamdată, un apartament în cel mai luxos hotel din Bucureşti – Athenee Palace – al cărui proprietar era. Şi totul e bine când se termină cu bine; dar ecourile încă nu se stinseseră, când apare încă un scandal şi mai mare: Înapoiată de la un matineu care fusese suspendat, actriţa îşi găseşte soţul cu cea mai bună prietenă în patul conjugal. Tot felul de zvonuri alimentează setea de curiozitate a târgului, dar, în realitate, nimeni nu-şi pune pistolul la tâmplă, nu se aruncă pe fereastră, nu bea otravă. Însă fiecare a rămas cu un gol în suflet, dar nu şi singur pe lume. Nici povestea şi nici personajele nu sunt fictive. Tânărul zvăpăiat de familie bună va deveni un vestit avocat, literat şi politician, cu numele de Ion Ionescu-Quintus, care se născuse în anul 1875 o dată cu partidul liberal, printre fondatorii căreia se număra. Dar tatăl său l-a lăsat dezmoştenit şi după despărţirea sa de actriţa Mioara Voiculescu. Prieteni la toartă cu un alt intelectual nonconformist, venit din aristocraţie, Radu Rosseti, pe care îl deposedează de soţie, trecând-o pe numele său, şi care va deveni mama fiilor săi Mircea şi Nelu. Devine un om aşezat în rolul de pater familias. Dar Mircea Ionescu-Quintus îşi aminteşte relaţiile amicale dintre vechii soţi, de reuniunile la care au participat şi Marioara Vlădescu şi Radu Rosetti, invitaţi în familie.
Romanul iniţierii
Mircea Ionescu-Quintus se naşte în mirosul prafului de puşcă şi în bubuitul tunurilor, adică în plin război, la 18 martie, în 1917, pe când ţara se afla pe jumătate ocupată, iar familia era în refugiu. Întors la Ploieşti, după încheierea păcii, tatăl său se aruncă în politică, alegându-se deputat în nu mai puţin de nouă parlamente, adică o viaţă de om, publică mai multe cărţi şi este prezent în nenumărate reviste şi antologii, mai ales cu epigrame. Urmând tradiţia familiei, Mircea absolvă Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, în 1938, dar perioada sa de iniţiere se încheie într-un fel care putea să-i fie fatală. Când legionarii demolează statuia lui I.G. Duca, pe care-l îl uciseseră la Sinaia, tânărul Quintus se ridică precum un tribun necruţător şi acuză în mod public actul de barbarie, trăgând semnalul de alarmă asupra evenimentelor ce aveau să urmeze. Aşa ceva nu putea să fie trecut cu vederea. Este condamnat la moarte şi detaşamentele de ucigaşi sunt aruncate pe urmele lui. Ar fi sfârşit, desigur, ca savantul Nicolae Iorga sau ca alţi intelectuali împuşcaţi în închisoarea de la Jilava sau ucişi în abatoare. Norocul său a fost că se afla chemat sub arme, iar bandele de exterminatori nu puteau să pătrundă în cazarma în care era tânărul ofiţer. Anii războiului, ofiţer în tranşee, decorat cu „Ordinul Coroana României cu Spade şi Panglică pentru virtute militară”. Lăsat la vatră, membru al Baroului din Ploieşti, începe un alt capitol de roman, şi mai zbuciumat, cu viaţa pe muchie de cuţit.
Romanul temniţei
Fusese un nou început într-o ţară aflată sub ocupaţie sovietică, printre ruinele unui oraş zdrobit, la metru pătrat, de aviaţia americană. Se încheiase pacea, dar războaiele lui nu se terminaseră. Un mic răgaz de linişte ca o scurtă vacanţă. Se căsătorise, câştiga procese, începuse să publice. De data aceasta a avut de ales. Ştia că şansele de reuşită sunt minime, iar pericolele foarte mari. Mai era şi ultimul sfat al tatălui său, dat pe patul de moarte, să nu intre în politică. Mai era tânăra sa soţie, mai era şi copilul pe care îl aştepta. După instalarea cu forţa a guvernului Petru Groza, în martie 1946, şi, o dată cu abdicarea regelui, în decembrie 1947, şi soarta sa era pecetluită. Nu a mai fost decât încă o amânare, timp în care ar fi putut să sară în cealaltă tabără, profitând şi de propunerile făcute şi de faptul că fusese urmărit de legionari. Nu a vrut să se compromită. Noaptea, ca tâlharii, i-au sfârtecat saltelele şi pernele, i-au despicat cărţile, în timp ce el şi soţia sa erau ţinuţi în gura puştii. Spre dimineaţă au declarat că nu au găsit nimic suspect, dar trebuie să meargă cu ei să dea o declaraţie la postul de miliţie după care se va întoarce acasă. Şi dus a fost... Închisorile comuniste. Gulagul canalului, construit cu deţinuţi politici cu scopul principal de a fi exterminată elita ţării. Foşti miniştri, generali, parlamentari, universitari, savanţi, scriitori, intelectuali din toate domeniile, oameni de afaceri, gospodari ai satelor, bătuţi, schingiuţi, lipsiţi de îngrijire medicală, extenuaţi de munca silnică, decedau sub privirile neputincioase ale celorlalţi. La un moment dat, pentru că îşi depăşise, chipurile, norma de lucru, a avut voie la pachet. Expeditor, Răzvan Ionescu-Quintus, Răzvan. Aşa a aflat că i-a venit un copil pe nume. S-a aşezat la rădăcina unui copac din colonie cu pachetul pe genunchi şi nu mai ştie cât a rămas aşa nemişcat... „Îmi ţineam copilul în braţe. Copilul meu de care nu ştiam dacă am să-l văd vreodată”. Şi când spune aceste cuvinte, cu toate că au trecut decenii de atunci, i se umezesc ochii şi îi tremură glasul. Îi tremură glasul. A fost martorul şi victima unor nenumărate scene de bestialitate. Dar şi de căldură umană şi creştină. (Făcând parte din acelaşi detaşament cu părintele Galeriu, care ajuta cu vorba şi cu fapta să nu cadă în disperare, a văzut cum, într-o zi, acesta s-a furişat la un loc mai dosit, unde şi-a scos bocancii ca să-i dăruiască unui alt deţinut, care umbla cu picioarele desculţe şi pline de răni. A mai cunoscut şi a mai descoperit un „angajat civil” care îi înregistra depăşiri de normă – ceea ce era absolut imposibil – dacă ne gândim că trebuia să sape opt metri cubi de pământ şi să-i încarce în vagoneţi. Tot acela, sau poate altul, îşi risca libertatea scoţând clandestin din lagăr scrisorile către familie, pe care soţia sa credincioasă le păstra în căptuşeala icoanelor, unde nu fost găsite de desele percheziţii. Aceste însemnări au stat la baza volumului intitulat Moara dracilor.
Romanul eliberării netriumfale
Au trecut câţiva zeci de ani, viaţă de suspect, de urmărit, în care şi-a putut exercita, totuşi, profesia de avocat, ba chiar să şi publice cinci cărţi. După evenimentele din 1989, lider politic, deputat, senator, ministrul Justiţiei, şef de partid... A cunoscut succese, a cucerit onoruri, dar şi nenumărate dezamăgiri şi chiar înfrîngeri. S-a aflat într-un loc de unde se vede cum se spală cele mai murdare rufe ale naţiei şi de unde se trag cele mai ţepene sfori. Şi, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, i s-a găsit un dosar fabricat pe baza căruia a fost declarat oficial, pe când era senator al României, colaborator al fostei Securităţi. Reabilitat prin hotărâre juridică, dar prea târziu. Trecuseră doi ani, timp în care a simţit gustul amar al bănuielilor, al înstrăinării de prieteni şi de rosturile fireşti ale vieţii. L-am reîntâlnit zilele trecute, pe când era invitat de Centrul Cultural din Piteşti şi de Consiliul Local, făcându-i-se onorurile de senior al culturii româneşti. Zi caniculară, sală suprapopulată şi supraîncălzită, doamne cu evantaie, domni care-şi tamponau tâmplele, ceafa, bărbia şi chelia cu batistele, cu toţii copleşiţi, istoviţi, care nu mai puteau să fie ţinuţi decât de interesul pentru cele văzute şi auzite. Singurul neafectat în nici un fel, cel mai în vârstă dintre noi, colonelul în rezervă propus la gradul de general, călit în tranşeele celui de-al doilea război mondial şi prin închisori şi lagăre; cu spatele neîncovoiat, cu umerii necăzuţi, cu trupul fără semn de oboseală, cu privirea plină de inteligenţă, cu vocea fermă, se arăta dispus să rămână cu noi cât timp doream. Să fi venit cu epigramistul Mircea Ionescu-Quintus, cu memorialistul, cu romancierul, cu autorul de romanţe, cu ofiţerul veteran, cu deţinutul politic, cu parlamentarul? V-am adus Omul. Eu sunt cel care a fost, cel care este şi cel care sper să mai fie! Mircea Ionescu-Quintus, 89 de ani, trup de adolescent, minte de înţelept. Mai tânăr decât mulţi bărbaţi de pe la jumătatea vârstei lui, cu mintea mai limpede, mai bogată, mai isteaţă decât pare posibil. "
Un roman fascinant care aşteaptă autorul. Fie ca să nu rămână scrise numai aceste rânduri.

Marin Ionita Centrul Cultural Pitesti

15 Martie

2008-03-15T08:35:00.000-07:00

La noi, pe 15 martie este Ziua Ungariei, in restul anului , zilele pacalelilor.

La noi, jocul de carti national este Popa Prostu. in Anglia , Bridge-ul.

La noi, cind Boierii jucau carti, nu putea pierde decit saracul popa din sat invitat la conac.

In Aglia , dummy – prostul putea fi oricare dintre cei 4, si cind declarantul juca, prostul mergea sa aduca sandwich-uri whiskey.

Cind la noi a fost introdus Bridge-ul, poate de catre Mazar Pasa, conasii nu au acceptat sa fie dummy si au zis ca dummy sa fie numit mort.

Si asa se joaca acum .Mort la noi pentru Dummy si dummy la ei pentru dummy.

In politica altfel : mortul a fost inlocuit de dummy !

Cind domnii Dinu, Dan, Traian si K. au inteles ca dl Stolojan nu intelege ca jocul care era pe cale a se face , l-au inlocuit si Dl Basescu impreuna cu dl.Tariceanu au facut si fac inca cartile.

Domnul Patriciu a obtinut recunoasterea internationala si posibilitatea vinzarii actiunilor; dl Voiculescu a inlaturat suspiciunile legate de primul million de usd fiind suspectat numai de o ridicula acuzatie de turnator, acuzatie pe care a dezmintit-o total, desfiintind ..cnsasul, s.a.m.d.

Domnii Nastase a inteles jocul,numai dnii Solojan si Geona inca nu s-au dumirit.

Protocolul/ olele , functioneaza din plin si pentru a mai anima activitatea politica se mai introduc motiuni de cenzura, motiuni care suspect, cad una dupa alta chiar cind dni Geona si Boc cred ca au nr.suficient de voturi.

Sunt sacrificati numai persoanele care nu convin. D-na Musca a muscat din momeala si s-a trezit pe afara, d-na Saftoiu & sotul, d-na Norica.

Ministrii sacrificati: pai tinarul cu barba de la justitie si Falstaff-ul agriculturii, dl Decebal Traian si Remes. In rest mai nimic. Daca dl Atanasiul dorea o putea acuza de denunt calamnios pe d-na Saftoiu, lucru ce nu s-a intimplat.

Prin urmare Protocolul functioneaza si va functiona inca 9 ani de acum inainte.

Dummy este inca nedumirit : ce sa faca , cum sa faca, si ii scrie presedintelui cerind lamuriri

Domnu Geoana, daca doriti sa aveti succesuri in politica, cereti imperativ dlor de la pnl si pdl anularea in justitie a Protocolului DA !! (lol )

P.S.

Oare presedintele Federatie de Bridge stie? sau poate ca nici el !

14 Martie , aniversari

2008-03-12T03:50:00.000-07:00

O zi importanta in istoria umanitatii: s-au nascut 2 pesoane 1st A.Einstei;2-nd finul sotiei mele dl.Catalin Tz.

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm — d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost fizician german, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat în 1940, profersor universitar la Berlin şi Princeton, a formulat teoria relativităţii restrânse şi a relativităţii generalizate, laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1921.
Albert Einstein şi-a petrecut tinereţea la München, unde familia sa deţinea un mic atelier de produse electrice. A început să vorbească abia la vârsta de 3 ani, dar încă de mic copil a arătat interes pentru natură precum şi abilitate în a înţelege concepte matematice dificile. La vârsta de 12 ani a învăţat geometria euclidiană. Einstein ura plictiseala şi lipsa de imaginaţie din şcoala de la München.

Albert Einstein împreună cu Niels Bohr
Când eşecurile repetate ale afacerilor familiei au dus la părăsirea Germaniei cu destinaţia Milano, Italia, Einstein a rămas la München până la sfârşitul anului şcolar. După ce a petrecut un an cu părinţii în Milano, s-a hotărât să-şi creeze singur drumul în viaţă şi s-a înscris la liceul cantonal din Aarau, Elveţia, după care, în 1896, a intrat la Politehnica din Zürich. Lui nu îi plăceau metodele de instruire de aici, lipsea des de la ore şi folosea acest timp pentru a studia singur fizica şi pentru a cânta la vioară. A trecut totuşi examenele şi a absolvit Politehnica în 1900, studiind notiţele unui coleg. Profesorii nu aveau o părere foarte bună despre el şi nu i-au recomandat nici continuarea studiilor. În acelaşi an a căpătat cetăţenia elveţiană.
Timp de 2 ani Einstein a lucrat ca tutor şi profesor. În 1902 a fost angajat ca examinator la Institutul Elveţian de Patentare de la Berna. În 1903 s-a căsătorit cu Mileva Marić, care îi fusese colegă la politehnică. Au avut doi fii, dar în cele din urma au divorţat. Einstein s-a recăsătorit mai târziu cu o verişoară, Elsa Loewenthal.
În anul 1905, Einstein a publicat dintr-o lovitură rezultatele mai multor studii teoretice, care l-au făcut deodată cunoscut şi care aveau să revoluţioneze fizica. Primul şi cel mai important studiu cuprinde prima expunere completă a teoriei relativităţii restrânse, în care demonstrează că teoretic nu este posibil să se decidă dacă două evenimente care se petrec în locuri diferite, au loc în acelaşi moment sau nu. Altă lucrare, asupra efectului fotoelectric, conţine ipoteza revoluţionară asupra naturii luminii. Einstein afirmă că, în anumite circumstanţe determinate, radiaţia electromagnetică are o natură corpusculară (materială), sugerând că energia transportată de fiecare particulă a razei luminoase, denumită foton, ar fi proporţională cu frecvenţa acelei radiaţii. De fapt, primul care a demonstrat teoretic că radiatia electromagnetica este emisa în cantităţi precis determinate (cuante) a fost Max Planck care, în anul 1900, a descris matematic aşa-numita radiaţie a corpului negru. Această ipoteză avea să fie confirmată experimental zece ani mai târziu de către Robert Andrews Millikan. Într-un alt studiu asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare, expune modalitatea interacţiunii între radiaţie şi materie şi caracteristicile fenomenelor fizice observate în sistemele de mişcare browniană a moleculelor. Sesizând asemănarea dintre curbarea traiectoriei unui obiect aflat într-un sistem de referinţă care se mişcă uniform accelerat şi curbarea traiectoriei unui obiect lansat în câmpul gravitaţional, Einstein trage concluzia că fasciculele luminoase se curbează când se propagă în vecinătatea unui corp ceresc cu masă foarte mare, de unde reprezentarea mai greu de înţeles, cum că spaţiul însuşi ar fi curb. În 1916 publică memoriul privitor la bazele teoriei relativităţii generalizate, rod al zece ani de studiu. Această lucrare se înscrie în linia demonstraţiilor sale ale geometrizării fizicii. În anul 1919, dupa o eclipsă totală de Soare ale carei fotografii au fost analizate de un colectiv condus de Sir Arthur Edington, s-a putut măsura curbarea razelor de lumina in câmpul gravitaţional al Soarelui,rezultatele obţinute fiind în deplină concordanţă cu prezicerile teoretice. Celebră este ecuaţia care exprimă cantitatea enormă de energie ascunsă într-un corp: E=mc2, cantitatea de energie (E) este egală cu produsul între masă (m) şi pătratul vitezei luminii (c). Această cantitate imensă de energie poate fi eliberată atât în procesul de fisiune cât şi în cel de fuziune nucleară, procese care stau la baza funcţionării bombei atomice.
După ce în 1905 a obţinut titlul de Doctor în Fizică la Universitatea din Zürich, în urma unei dizertaţii privind determinarea dimensiunilor moleculare, este numit în 1909 profesor de Fizică teoretică la aceiaşi universitate. În 1914, fizicianul german Max Planck îl aduce la Berlin, unde Einstein preia conducerea unei secţii de cercetare în cadrul Academiei Prusiene de Ştiinţă ("Preußische Akademie der Wissenschaft") şi în 1917 devine director al Institutului de Fizică "Kaiser Wilhelm", nou înfiinţat.

Fotografia de la Premiul Nobel din 1921
După 1919 meritele lui Einstein au fost recunoscute pe plan mondial. A primit numeroase premii şi distincţii de la diferite societăţi de fizică de pe intreg globul, printre care şi Premiul Nobel pentru fizică în 1921, pentru explicarea efectului fotoelectric (deci nu pentru teoria relativităţii). Vizitele sale în orice parte a Terrei au devenit evenimente naţionale; fotografii şi reporterii îl urmăreau peste tot. Deşi regreta pierderea sferei sale intime, Einstein şi-a folosit renumele pentru a-şi propaga propriile sale vederi politice şi sociale.
Cele două mişcări sociale care au fost pe deplin susţinute de el au fost pacifismul şi sionismul. În timpul Primului Război Mondial Einstein a fost unul din numeroşii academicieni germani care au condamnat public implicarea Germaniei în război. După război, el şi-a continuat suportul public pentru ţelurile pacifiste şi sioniste, şi a fost ţinta unor numeroase atacuri din partea unor grupări antisemite şi extremiste din Germania. Chiar şi teoriile sale ştiinţifice au fost ridiculizate în public, pe nedrept, inclusiv Teoria relativităţii ca fiind "negermane".
Când Hitler a venit la putere in Germania în 1933, se afla în vizită în SUA .Einstein s-a decis imediat să emigreze în Statele Unite. A primit o funcţie la Institute for Advanced Study, în Princeton, New Jersey. Continuându-şi activitatea în favoarea sionismului, Einstein a renunţat la poziţia sa pacifistă în faţa imensei ameninţări la adresa umanităţii venită din partea regimului nazist din Germania.

Albert Einstein
În 1939 Einstein a contribuit împreună cu alţi numeroşi fizicieni la scrisoarea către preşedintele Americii Franklin Delano Roosevelt, insistând asupra necesităţii fabricării bombei atomice, întrucât exista posibilitatea ca şi guvernul german să urmeze această cale. Scrisoarea, care purta numai semnătura lui Einstein, a ajutat la grăbirea eforturilor pentru obţinerea bombei atomice în Statele Unite, dar Einstein nu a avut nici un rol direct sau personal în fabricarea acesteia.
După război, Einstein s-a angajat pentru cauza dezarmării internaţionale şi a unei guvernări mondiale. A continuat suportul său activ pentru sionism, dar a refuzat oferta facută de către conducătorii Israelului de a deveni preşedinte. În Statele Unite, la sfârşitul anilor 1940 şi începutul anilor 1950, a susţinut ideea de a face orice sacrificiu necesar pentru a conserva libertatea politică alături de alţi intelectuali.
Einstein a murit la Princeton, la 18 aprilie 1955.
În Germania, anul 2005 a fost decretat "Anul Einstein": se împlinesc 100 de ani de la lansarea teoriei relativităţii precum şi 50 de ani de la moarte. În acest an sunt prevăzute o serie de manifestări ştiinţifice şi de popularizare a teoriilor sale.
Este foarte important de ştiut despre Einstein că nu a fost niciodată de acord cu mecanica cuantică. A purtat discuţii aprinse cu marele fizician Niels Bohr în legătură cu principiul de nedeterminare şi s-a stins din viaţă fără să accepte metoda acestei teorii.

despre Catalin, nu pot publica prea multe date. Nu s-a casatorit inca si nu vreau sa afectez in vreufel relatiile sale.

Deci La multi ai fericiti ani !

Nasu

Paul Weinstock birthday

2008-03-11T04:42:00.000-07:00

Saturday ~ 15 March 2008 / 8 Adar II 5768
Monday ~ 17 March 2008 / 10 Adar II 5768
Wednesday ~ 19 March 2008 / 12 Adar II 5768

Birthday

(Lennon/McCartney)

You say it's your birthday
It's my birthday too - yeah
They say it's your birthday
We're gonna have a good time
I'm glad it's your birthday
Happy birthday to you.
Yes we're going to a party party
Yes we're going to a party party
Yes we're going to a party party.
I would like you to dance - Birthday
Take a cha-cha-cha-chance - Birthday
I would like you to dance - Birthday
Dance.
You say it's your birthday
Well it's my birthday too - yeah
You say it's your birthday
We're have a good time
I'm glad it's your birthday
Happy birthday to you.
Sorry, the WAV file only has the first half of the lyrics.

The Beatles Studio (Hong Kong) The Beatles Ireland Fan Club The lyrics of Give Ireland Back to the Irish by Paul and Linda McCartney John Lennon and Ono Yoko's 1971 interview with Red Mole magazine

P.S. Click dr and open link
http://www.geocities.com/CapitolHill/Senate/6173/birthday.htm

sistem electoral preformant (sic)

2008-03-11T01:53:00.000-07:00

Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova -- d. 18 iunie 1917, Bucureşti) a fost academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician şi scriitor român, prim-ministru al României între 1912 şi 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza Junimismului politic şi "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici." (Wikipedia)

Cu siguranta Votul uninominal a inebunit mintile politicienilor si alegatorilor. Pentru comentatorii politici un subiect gras

Teoria Formelor fara fond se aplica cu maxima precizie acestui subiect.

Cu vreo 4-8 ani mai in urma PCC-PP lansase idea alegerilor uninominale. Proiecul este valabil si astazi , poate mai pregnant ca oricum.

Ideeile proiectului conservator erau urmatoarele :

I.O noua impartire administrativa., prin infiintarea prefecturilor ( 3 judete, aprox. Vechile regiuni).
Mai ales ca in legea noua Presedintele Consiliului judetean este ales.
Prefectul numit de govern coordoneaza 3 judete, raspunzind conf legii de noua entitate administrative.
II. Vor fi constituite 4 regiuni de dezvoltare economica: Nord_Est; Nord –Vest;Sud_Est si Sud_vest , in responsabilitatea a 4vice-primiministri(Bucurestiul va fi in responabilitatea Premierului).
III. Functia de Primar general al capitalei va fi desfiintata, atributiile fiind preluate de Prefectul Bucurestiului, care va coordona cele 7 primarii. Centrul 1 cerc iar secoraele, sectoare de cerc.

Sect1= city,s.a.m.d.

III.Vor fi alesi consilieri locali si judeteni , fara prag electoral.Consilierii propun proiecte, iar primasrii desemnati de govern( din absolventii Academiei Nationale de Administratie)le executa.

IV.Alegeri legislative:

A) Senatori alesi pe litste de partid cu prag electoral : 5;4;3 %

B).Deputati alesi nominal in circumscriptii elecorale.Prefectura va fi impartita in circumscriptii corespunzatoare nr. de deputati. Doua tururi de scrutin.

V. Desfasurarea alegerilor.

A.Turul I.: se organizeaza alegeri pentru Consilieri locali; judeteni si senatori.
Listele de senatori care au deposit pragul electoral vor fi validate si constituit Senatul,Consiliile locale si Judetene.Presedintele Consiliului judetean ales intra in functie, prelund administrarea judetului.
Partidele care au obtinut pragul electoral vor putea prezenta liste de candidate pentru Camera Deputatilor in circumscriptiile uninominale.

In functie de rezultatele votului se vor putea constitui aliante parlamentare si electorale.Partidele vor cunoaste nivelul increderii populatiei.
B.Turul II , organizat la 2 saptamini dupa alegerile pentru locale si senat.Vor fi alesi deputatii uninominal.
C.Candidatii care nu au obtinut 50%+ 1 vot vor participa la un tur de departajare, primii doi clasati.dupa o alta saptamina.
In functie de aliantele electorale si politice, partidele vor spirjinii un anume candidat, obtinindu-se in acest fel o majoritate guvernamentala stabile.

In concluzie: se vor obtine majoritati stabile pentru guverne; deputatii vor fi alesi uninominal, avind responsabilitati fata de electorat..aliantele se vor structura ideologic.

Nota:
1.Senatorii nu vor primi salarii ci numai prime de sedinte. Nu vor avea allocate sume pentru Biroul Senatorial, partidele respective se vor ocupa de acest lucru. Etc;.etc.

Nota
2.si putem continua cu alegerea de catre un colegiu national al presedintelui Republica parlamentara: Colegiu format din Prlament; presedintii consiliilor judetene; Patriarh; Mitropoliti sefii bisericilor,,,,, cu beneficiile de rigoare : eliminarea competitiei Presedinte/primministru

http://ro.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu

13-15 Frbruarie 1945 Dresda

2008-02-14T00:51:00.000-08:00

In 3 zile consecutive aviatia engleza RAF si cea americana,USAAF au executat asupra Dresdei cele mai distrugatoare bombardamente din istoria tuturor conflictelor armate.

Valuri succesive de bombardiere au aruncat asupra orasului german zeci de mii de tone de bombe, inclusiv un numar apreciabil de bombe incendiare.Temperatura aerului in oras a atins aprox.1.500 C, fapt ce a produs imensul numar de victime( intre 31.000. si 135.000. de morti )

...

Si acum in anul de gratie 2008, dl Vadim vine cu halucinanta afirmatie ca Romania, Armata Romana, putea rezista ofensivei terestre Sovietice( in treacat spus, rusii erau la Iasi ) si aeriene a RRAF si USAAF . Dl.Vadin este ori un idiot ori un rau intentionat( mai curind si-si )

Sa afirmi ca Romania se putea apara pe o linie defensiva imaginara( Aliniamentul Iasi -Namaloasa-Galati ) linie de aparare din vremea lui Adrian, este incredibil.

Sa presupunem ca am fi stabilit o linie de aparare pe creasta Carpatilor. Onor aliatii ostrii, Armata Maghiara ne-ar fi atacat din spate cu prima ocazie.

Guvernul unagar si Regentul Horty Miclos erau in tretative secrete cu Anglo-Americani si tatonau in fapt un acord cu Sovieticii.

Cu siguranta daca razboiul continua fortele aeriene aliate ar fi distrus Ploiestiul si Bucurestiul, si tot ceea ce ar mai fi ramas in picioare pe undeva prin cimpia romana.

Vai saracul Vadim ii poarta de grija Maresalului , si nu numai el, toti comunistii in cor au devenit aparatorii lui Anonescu. De fapt miscarea ordonata este denigrarea Regelui. Sarmani nebuni de balamuc !

Marin Baban , fauritorul de naiuri

2008-02-03T08:33:00.000-08:00

Marin Baban in atelierul sau din comnuna Butimanu, jud.Dimbovita, Romania.
Marele naist roman, maestrul Gheorghe Zamfir cinta pe naiuri confectionate de dl Marin Baban.
In minunata sa gradina, unde se afla zeci de stupi de albine, Marin Baban are o fascinanta colectie de plante, arbusti si arbori decorativi.
Ultima sa pasiune: pasarile cintatoare.

28 ianuarie 1990 Marea demonstratie anti FSN

2008-01-29T01:31:00.000-08:00

Marea demonstratie anti FSN
28 ianuarie: La Bucureşti, în Piaţa Victoriei are loc un miting organizat de PNŢ-CD, PNL, PSDR şi alte partide care protestează împotriva hotărârii ca FSN să participe la alegeri. În paralel se desfăşoară o contramanifestaţie organizată de FSN şi susţinută de muncitorii de la IMGB, ICTB, IMMR şi IIRUC.
29 ianuarie: Prima mineriadă: Peste cinci mii de mineri din Valea Jiului sosesc în Capitală în urma apelurilor lansate în mass-media de către preşedintele Ion Iliescu.

Nimic schimbat chiar daca unii actori au parasit scena, altii au ocupat-o rapid

Corneliu Coposu (n. 20 mai 1914, Bobota, Sălaj, d. 11 noiembrie 1995, Bucureşti )

Iosif Dan (14 octombrie 1950, Sibiu — 5 decembrie 2007, Novosibirsk )

28 Ianuarie · Liga Studentilor participă la demonstratia initiată de partidele istorice. · Doi reprezentanti ai ligii participă la negocierile purtate la sediul Guvernului care au dus la transformarea CFSN în Consiliul Provizoriu de Uniune Natională (CPUN).Februarie · La invitatia Ligii Studentilor din Târgu-Mures o delegatie din Bucuresti se deplasează la fata locului în vederea medierii conflictelor ivite în relatia cu studentii etnici maghiari. Studentii de origine maghiară resping participarea la constituirea unor organizatii studentesti mixte, optând pentru formarea unei organizatii proprii, pe baze etnice.

24 Ianuarie 1859 si 24 Ianuarie 1990

2008-01-24T00:45:00.000-08:00

Hai să dăm mâna cu mâna

Cei cu inima româna,

Sa-nvârtim hora frăţiei

Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!

Piară duşmanii din ţară!

Între noi sa nu mai fie

Decât flori şi armonie!

Măi muntene, măi vecine

Vino să te prinzi cu mine

Şi la viată cu unire

Şi la moarte cu-nfraţire!Unde-i unul nu-i putere

La nevoi şi la durere

Unde-s doi puterea creste

Si duşmnaul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mama

De-o făptură si de-o sama,

Ca doi brazi într-o tulpina

Ca doi ochi într-o lumina.
Amândoi avem un nume,

Amândoi o faima-n lume.

Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,

În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grăbire

Sa-l secăm dintr-o sorbire,

Ca să treacă drumul mare

Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare

Într-o zi de sărbătoare

Hora noastră cea frăţeasca

Pe câmpia româneasca!

Daca 24 Ianuarie (1859) ramine unanim in istoria noastra ca o data istorica fasta, 24 Ianuarie 1990 inseamna inceputul democratiei originale, democratie care isi produce efectele si in prezent.

Dupa o experienta politica intinsa pe parcursul a mai multor secole, Clasa Conducatoare romaneasca a ajuns la concluzia ca numai un Arbitru, total impartial, poate stopa lupta intre clanurile romanesti din ambele pricipate.

Ultimul episod care s-a jucat, asasinarea primului Ministru Conservator Barbu Catargiu, din ordinul venit de la Voda, a intarit hotarirea luata de a aduce pe Tronul romanesc un Principe strain .

Cupluri celebre vor urma odata cu inlaturarea Monarhie de la rolul ei de arbitru.
A.I.Cuza si Barbu Catargiu + 1862 , 8 iunie

Gen. Ion Antonescu+1946 si vicepresedinte Consiliu de Ministri Horia Sima.

Tov.N.Ceausescu+1989 si Chivu Stoica + 1975.

Tov?Dl.Presedinte Ion Iliescu si D-ni Petre Roman+ 2002 ; Adrian Nastase+ 2004

Presedintele Emil Constantinescu si Prim Ministru Radu Vasile+1999

si si ...

Dl.TB si Dl.CPT
.. si totusi ..astazi este 24 ianuarie 2008.

21-23 ianuarie 1941 controverse istorice

2008-01-22T22:52:00.000-08:00

“Pune-ti sabia la locul ei, cãci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri.” (Matei 26:52)
26:52 Then said Jesus unto him, Put up again thy sword into his place: for all they that take the sword shall perish with the sword.

Din scrisoarea generalului Ion Antonescu către Horia Sima, la 15 ianuarie 1941:

"Nu am reuşit să mă fac ascultat. Din contră dezordinile s-au înmulţit şi s-au agravat, şi cu acte de insubordonanţă în stat comise de acei care fiind numiţi de dv. se ştiu acoperiţi şi susţinuţi de dv.Într-adevăr, orice măsură de ordine pe care am luat-o nu a fost executată. Noţiunea disciplinei de stat a dispărut. Fiecare procedează cum vrea şi judecă cum vrea...Dar opinia aceasta publică pe care eu o respect şi vreau s-o satisfac se revoltă când constată că legionarii... comit astăzi acte în profit personal.Nu pot îngădui această procedare fiindcă mă dezonorează şi-mi atrage şi răspunderi personale, prin faptul că nu iau măsuri în contra vinovaţilor...Vreţi să mergeţi astfel înainte, mergeţi singuri, dar nu cu generalul Antonescu...El a intrat în arena politică pentru a salva ţara, nu pentru a o duce la un dezastru şi mai mare...".
Ion Antonescu (1882- 1946)

din scrisoarea lui Horia Sima catre generalul Ion Antonescu

Domnule General,
„Stirile care îmi parvin din domeniul economic sunt tot mai alarmante. Lipsa de coeziune si unitate.
Pâna când nu va exista un comandament unic în domeniul economic, pâna atunci lucrurile se vor înrautati pâna la faliment. E o criza care se apropie zi de zi.
Explicatia: un regim legionar nu poate sa dainuiasca cu o structura economica liberala. Aici e dificultatea: doua conceptii, doua lumi care se lovesc.
Accentul trebuie sa cada pe elementul politic si în economie, asa cum a fost si în Italia si în Germania.
Trebuie oameni de suflet, dublati de tehnicieni. Tehnicianul singur si cu judecata economica a veacului trecut ne duce la râpa.
Adaptarea la noua structura a Statului trebuie sa se faca repede si energic. Orice zi de întârziere este fatala. E trist ca orice va semnalez în acest domeniu, priviti cu oarecare neîncredere. Cei din lumea veche chiar daca sunt sinceri nu pot sa faca binele, pentru ca nu stiu sa gândeasca în spiritul economiei dirijate de Stat.
Aici e centrul nevralgic al problemei si nicaieri în alta parte.
Cu aceleasi sentimente de devotament, 16 Octombrie 1940”.
HORIA SIMA (1906-1993)

Schimb de scrisori si replici dure...vor urma evenimente grave care vor insingera atunci tara....

din pacate controversele continua...

Cele trei zile ale lui Voda Alexandru Sutu 19,20 si 21 ianuarie 1821

2008-01-18T22:35:00.001-08:00

“În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluţionar.” - “During times of universal deceit, telling the truth becomes a revolutionary act.”

George Orwell “1984”

Privind impasibil de la geamul Palatului Domnesc, Voda va fi vazut vremurile ce vor urma : Zavera cea mica si Zavera cea Mare, care .. nu are semne ca s-ar sfirsii.

15 ianuarie1880 ( 15 ianuarie1997)-2008 Partidul Conservator

2008-01-15T00:57:00.000-08:00

Printr-o fericita coincidenta ziua de nastere a redactorului ziarului Timpul, oficiosul Partidului Conservator, a fost ziua cind fractiunile conservatoare au constituit sub presedentia lui Emanuil Costache Epureanul, Partidul Conservator.

n 1997 Comitetul de Initiativa Conservator va alege aceasi zi (15 ianuarie) pentru a face cunoscut opiniei publice romanesti manifestul sau.

"APELUL PARTIDULUI CONSERVATOR CONSTITUTIONAL - PARTIDUL POPORULUI
CATRE TINERIMEA ROMANA

Tineretui Romaniei este chemat astazi, in acest ceas de conjugare la greul si maretia Patriei, la marea datorie ce-o avem aici in acest popor, acum, mai mult ca oricind.
Avem o traditie spiritua si istorica trainica, traditie care a fost consolidata cu truda, rabdare si perseverenta de catre marii nostri inaintasi.

“Fiti pastratori a tot ce-i viata spirituala adeverita de-a lungul istoriei Romaniei, de slava si vrednicia inaintasilor!
Luptati pentru a patrunde in constiinta si fiinta acestui neam, in rinduiala statornicita.
Redescoperiti spiritul din adinc ce lucreaza in firea poporului nostru, redescoperiti izvorul de care au dat si altii inaintea noastra.”

Numai fata de acest izvor si in puterea lui ne asumam azi sarcina refacerii traditiei Romaniei.
Fiecare cu talentul si darul sau, toti cu iubirea jertfitoare pentru patrie - impreuna cu felul de viata morala si spirituala a inaintasilor nostri..

Numai cu spirite libere de orice tutela straina, inradacinati in sufletui poporului nostru mereu viu, avem sansa sa fim pe masura inaintasilor.

Titu Maiorescu, Lascar Catargiu, Alexandru Marghiloman, Nicu Filipescu, Gh.Gr. Cantacuzino, Petre P. Carp, Tache lonescu si alti mari oameni politici conservatori au slujit Tara si Tronului cu credinta, onestitate si devotament.

Mihai Eminescu, George Cosbuc, Octavian Goga, Lucian Blaga, George Enescu au relevat in opera lor etosul romanesc, au cultivat traditia populara, au militat in favoarea doctrinei conservatoare.

Pentru a ne ridica la inaltimea marilor nostri ctitori de tara: Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Constantin Brincoveanu, Stefan cel Mare si Petru Rares, Regii Carol I si Ferdinand, trebuie sa ne iubim PATRIA si sa lucram spre viitorul ei.

Pentru ca jertfa ostasilor romani, fauritorii Unirii si aparatorii Credintei sa nu fi ramas zadarnica, PARTIDUL CONSERVATOR CONSTITUTIONAL se adreseaza tineretului roman cu aceasta chemare:

“FIECARE SPRE BINELE TUTUROR! , IMPREUNA, CU TARIE SI CURAJ, PENTRU RECLADIREA ROMANIEI!”

COM1TETUL DE CONDUCERE INTERIMAR AL PARTIDULUI CONSERVATOR CONSTITUTIONAL - PARTIDUL POPORULUI."

P.S. a nu se confunda cu Partidul Conservator for Umanist

Happy Birthday To You !

2008-01-13T22:01:00.000-08:00

Happy Birthday To You
Happy Birthday To You
Happy Birthday Dear Kuky
Happy Birthday To You !

Malbrough s'en va-t-en guerre,
mironton, mironton, mirontaine,Malbrough s'en va-t-en guerre,on n' sait quand il reviendra.Il reviendra-z-à Pâques,mironton, mironton, mirontaine,Il reviendra-z-à Pâques,ou à la Trinité.La Trinité se passe,mironton, mironton, mirontaine,la Trinité se passe,Malbrough ne revient pas.Madame à sa tour monte,mironton, mironton, mirontaine,Madame à sa tour montesi haut qu'elle peut monter.Elle voit venir son page,mironton, mironton, mirontaine,elle voit venir son page,tout de noir habillé.Beau page, mon beau page,mironton, mironton, mirontaine,beau page, mon beau page,quelles nouvelles apportez?Aux nouvelles que j'apporte,mironton, mironton, mirontaine,aux nouvelles que j'apporte,vos beaux yeux vont pleurer!Quittez vos habits roses,mironton, mironton, mirontaine,quittez vos habits roses,et vos satins brodés!Monsieur Malbrough est mort.mironton, mironton, mirontaine,Monsieur Malbrough est mort.Est mort et enterré.Je l'ai vu porter en terre,mironton, mironton, mirontaine,Je l'ai vu porter en terre,par quatre-z-officiers.L'un portait sa cuirassemironton, mironton, mirontaine,l'un portait sa cuirassel'autre son bouclier.L'autre portait son grand sabre,mironton, mironton, mirontaine,L'autre portait son grand sabre,et l'autre ne portait rien.On planta sur sa tombemironton, mironton, mirontaine,on planta sur sa tombeun beau rosier fleuri.La cérémonie faite,mironton, mironton, mirontaine,la cérémonie faitechacun s'en fut coucher...Happy Birthday MR.P.M.

Ororile Razboiului civil spaniol

2008-01-13T11:10:00.001-08:00

15 Ianuarie ziua de nastere a poetului, publicistului si omului politic Mihai Eminescu

2008-01-13T10:57:00.000-08:00

Zapada in orasul Spaniol Majadahonda 13.01.2008

Glossa

Time goes by, time comes along,
All is old and all is new;
What is right and what is wrong,
You must think and ask of you;
Have no hope and have no fear,
Waves that rise can never hold;
If they urge or if they cheer,
You remain aloof and cold.

To our sight a lot will glisten,
Many sounds will reach our ear;
Who could take the time to listen
And remember all we hear?
Keep aside from all that patter,
Seek yourself, far from the throng
When with loud and idle clatter
Time goes by, time comes along.

Nor forget the tongue of reason
Or its even scales depress
When the moment, changing season,
Wears the mask of happiness -
It is born of reason's slumber
And may last a wink as true:
For the one who knows its number
All is old and all is new.

Be as to a play, spectator,
As the world unfolds before:
You will know the heart of matter
Should they act two parts or four;
When they cry or tear asunder
From your seat enjoy along
And you'll learn from art to wonder
What is right and what is wrong.

Past and future, ever blending,
Are the twin sides of same page:
New start will begin with ending
When you know to learn from age;
All that was or be tomorrow
We have in the present, too;
But what's vain and futile sorrow
You must think and ask of you;

For the living cannot sever
From the means we've always had:
Now, as years ago, and ever,
Men are happy or are sad:
Other masks, same play repeated;
Diff'rent tongues, same words to hear;
Of your dreams so often cheated,
Have no hope and have no fear.

Hope not when the villains cluster
By success and glory drawn:
Fools with perfect lack of luster
Will outshine Hyperion!
Fear it not, they'll push each other
To reach higher in the fold,
Do not side with them as brother,
Waves that rise can never hold.

Sounds of siren songs call steady
Toward golden nets, astray;
Life attracts you into eddies
To change actors in the play;
Steal aside from crowd and bustle,
Do not look, seem not to hear
From your path, away from hustle,
If they urge or if they cheer;

If they reach for you, go faster,
Hold your tongue when slanders yell;
Your advice they cannot master,
Don't you know their measure well?
Let them talk and let them chatter,
Let all go past, young and old;
Unattached to man or matter,
You remain aloof and cold.

You remain aloof and cold
If they urge or if they cheer;
Waves that rise can never hold,
Have no hope and have no fear;
You must think and ask of you
What is right and what is wrong;
All is old and all is new,
Time goes by, time comes along.

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val, ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama'
Tu ramii la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
In auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu aseaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
Cind cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici incline a ei limba
Recea cumpan-a gindirii
Inspre clipa ce se schimba
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.

Privitor ca la teatru
Tu in lume sa te-nchipui;
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plinge, de se cearta,
Tu in colt petreci in tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat inceputul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate
Dar de-a lor zadarnicie
Te intreaba si socoate.

Caci acelorasi mijloace
Se supun cite exista,
Si de mii de ani incoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit atit de-adese
Nu spera si nu ai teama.

Nu spera cind vezi miseii
La izbinda facind punte,
Te-or intrece nataraii,
De ai fi cu stea in frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre dinsii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cintec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste in virteje;
Tu pe-alaturi te stercoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.

De te-ating, sa feri in laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce-or vrea sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramii la toate rece.

Tu ramii la toate rece,
De te-ndeamna, de te cheama;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Tu te-ntreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine.

La multi ani ! Giovanni Drogo

2008-01-06T22:43:00.000-08:00

Dear Sir,

Cu ocazia zilei dvs. Onomastice imi revine marea onoare de a va adresa cele mai sincere si cordiale urari de sanatate, fericire , putere de lupta, pentru a putea servi pe mai departe Augustul vostru Suveran.

Cu siguranta ,Fortul Bastiani este o garnizoana alcatuita din bravi luptatori.
Exemplul vostru ne imbarbateaza si pe noi.

As dori sa va trimit ceva din caldura si parfulul exotic al insulei in care ne aflam, sper sa gasiti in noi, camarazii care va impartasesc gindurile si sperantele.

Al Domniei Voastre

Lt. H.Onada

P.S.
No Surender

Frumusti clasice

2008-01-06T22:41:00.001-08:00

De ziua Sfintului Ioan, as dori sa transmit tuturor prietenilor mei, cele mai sincere si calduroase urari de sanatate si fericire!

La muti ani !